---
title: "Australia: risc climatic și harta pericolelor · Criora"
description: "Australia: risc 30 din 100, scăzut. Principalele amenințări: inundații costiere și secete. Pe baza datelor Băncii Mondiale, INFORM și ND-GAIN."
url: "https://criora.com/ro/atlas/AUS"
language: "ro"
---

# Australia Risc climatic și harta pericolelor

Australia: risc 30 din 100, scăzut.

Regiune
:   Oceania

Subregiune
:   Australia și Noua Zeelandă

Venit
:   Ridicat

1. Minim
2. Scăzut
3. Mediu
4. Înalt
5. Critic

Unele hazarde sunt puternice aici, dar scorul ține cont și de cât de bine le face față țara, așa că riscul general este scăzut.

## Principalele amenințări

| Valoare | Pericol |  | Risc |
| --- | --- | --- | --- |
| 6,2 din 10 | Inundații costiere |  | Înalt |
| 5,9 din 10 | Secetă |  | Mediu |
| 5,7 din 10 | Tsunami |  | Mediu |
| 5,4 din 10 | Inundații fluviale |  | Mediu |

[Mai jos, încă 4 amenințări: vânt de ciclon (4,1 din 10), epidemii (3,4 din 10), conflicte (1,0 din 10), cutremure (0,1 din 10).](https://criora.com/ro/atlas/AUS#threats)

Scorurile INFORM merg de la 0 la 10: cu cât un pericol lovește mai des și mai puternic și cu cât mai mulți oameni trăiesc acolo unde ajunge, cu atât scorul e mai mare.

Viitor
:   [+3,3 °C până în 2080 față de 1970-2000, dacă emisiile continuă să crească; nivelul mării la coastă +78 cm până în 2100 față de 1995-2014](https://criora.com/ro/atlas/AUS#future)

Orașe
:   [Melbourne, Sydney, Brisbane și încă 2](https://criora.com/ro/atlas/AUS#cities)

Harta hazardelor

[Harta hazardelor: Secete: riscul de secetă al fiecărei zone, de la scăzut la extrem de ridicat. Sursa: WRI Aqueduct.](https://criora.com/ro/?lat=-37.818086&lon=144.97307&layer=aqueduct_water_stress%3A%3Adrr&band=1)

Scăzut  Scăzut-Mediu  Mediu-Ridicat  Ridicat  Extrem de ridicat

Secete: riscul de secetă al fiecărei zone, de la scăzut la extrem de ridicat. Sursa: WRI Aqueduct.

Nu sunt desenate, fiindcă o hartă a întregii țări nu le poate arăta: inundații costiere.

[Deschide harta completă](https://criora.com/ro/?lat=-37.818086&lon=144.97307&layer=aqueduct_water_stress%3A%3Adrr&band=1)

Tot pe hartă: [inundații fluviale](https://criora.com/ro/?lat=-37.818086&lon=144.97307&layer=flood_riverine%3A%3Ainundation&band=1) · [incendii](https://criora.com/ro/?lat=-37.818086&lon=144.97307&layer=burned_area%3A%3Aclimatology_22yr&band=1)

---

## Evenimente live

Dezastrele încă în desfășurare și avertizările oficiale în vigoare, așa cum le raportează serviciile care le urmăresc.

Pulsul Pământului, de la 0 la 100. Crește odată cu numărul oamenilor amenințați acum de dezastre; 90 echivalează cu tsunamiul din 2004.

[Deschide harta live](https://criora.com/ro/?ref=atlas-pulse)

## De ce scorul este 30

Scorul general se compune din cinci părți; fiecare parte merge tot de la 0 la 100: cu cât e mai mare, cu atât riscul e mai mare. În 5 ani: cu câte puncte s-a schimbat o parte, un plus înseamnă creștere. Unde nu apare nicio schimbare, sursa nu are date pe cinci ani.

În 5 ani Risc

1. 46  Climă și energie   Mediu    Inundații, secete, cicloni și epidemii, căldură și frig, energie și emisii.
2. 28  Natură   -0,4   Scăzut    Apă, hrană, sănătate, păduri și felul în care le va lovi schimbarea climei; cutremure și tsunami.
3. 16  Social   Minim    Sărăcie, sănătate, educație, inegalitate, conflicte și oameni nevoiți să-și părăsească casa.
4. 28  Deficit de guvernanță   Scăzut    Cât de prost funcționează statul, spitalele, comunicațiile, drumurile și pregătirea pentru dezastre.
5. 31  Deficit de adaptare   0,0   Scăzut    Cât de nepregătite sunt economia, statul și societatea să investească în protecția față de schimbarea climei.

## Ce alte amenințări mai sunt?

Cât de puternică este fiecare amenințare, pe scala de la 0 la 10 a indicelui de risc INFORM.

| Valoare | Pericol |  | Risc |
| --- | --- | --- | --- |
| 4,1 | Vânt de ciclon |  | Mediu |
| 3,4 | Epidemii |  | Scăzut |
| 1,0 | Conflicte |  | Minim |
| 0,1 | Cutremure |  | Minim |

Scorul INFORM pentru epidemii este ridicat aici mai ales de indicatorul „boli transmise de animale” (5,3 din 10).

INFORM nu evaluează incendiile de vegetație. Sateliții au văzut arzând aici cam 5,8 % din uscat într-un an obișnuit între 2002 și 2023, inclusiv focurile de pe câmpuri (NASA GFED).

Conflictele nu sunt un pericol natural, dar INFORM evaluează conflictele armate din țară și riscul altora noi pe aceeași scară ca celelalte amenințări.

## El Niño

El Niño este o încălzire a suprafeței Pacificului tropical care apare o dată la doi până la șapte ani și schimbă luni la rând ploile și temperaturile în multe părți ale lumii. El Niño este în desfășurare. Potrivit NOAA, va fi puternic sau foarte puternic aproximativ până în martie și va dura aproximativ până în mai.

Ce au adus acestei țări episoadele El Niño din trecut în aceleași luni ale anului:

Noiembrie-ianuarie
:   Mai cald decât de obicei în Brisbane și în regiunea din jur, unde trăiește 8 % din populația țării: 16 din cei 26 de ani cu El Niño în aceste luni, din 1950 încoace; de obicei, circa 9. Semn clar.

Martie-mai
:   Mai uscat decât de obicei: 10 din cei 17 ani cu El Niño în aceste luni, din 1950 încoace; de obicei, circa 6. Semn slab, poate întâmplare.

„Mai uscat decât de obicei” înseamnă că, față de toți anii cu măsurători din această țară, aceste luni au intrat în treimea cea mai uscată. Luând toți anii, asta se întâmplă o dată la trei ani.

Un rând care numește un oraș se referă la împrejurimile lui: acolo El Niño a lăsat un semn clar pe care media țării nu îl arată.

[Ce alte țări afectează El Niño](https://criora.com/ro/atlas/el-nino#AUS)

## Clima până în 2050 și 2080

Două viitoruri: dacă emisiile continuă să crească și dacă nu mai cresc. Nota de la final numește scenariile din spatele lor.

+3,3 °C

### Temperatură

în 2080 dacă emisiile continuă să crească

1970-200020502080

Dacă emisiile continuă să crească
:   +2,1 °C → +3,3 °C

Dacă emisiile nu mai cresc
:   +1,8 °C → +2,4 °C

Cea mai caldă lună: cu circa 3,1 °C mai cald până în 2080 dacă emisiile continuă să crească.

-5 mm

### Precipitații anuale

în 2080 dacă emisiile continuă să crească

1970-200020502080

Dacă emisiile continuă să crească
:   +24 mm → -5 mm

Dacă emisiile nu mai cresc
:   -8 mm → -7 mm

Cea mai uscată lună: cu circa 3 mm mai puține precipitații până în 2080 dacă emisiile continuă să crească. În 2025 au căzut în medie în țară circa 450 mm, așa că scăderea până în 2080 înseamnă cam 1 % din totalul anual.

46 %

### Teritoriu cu stres hidric ridicat

în 2080 dacă emisiile continuă să crească

Acum20502080

Dacă emisiile continuă să crească
:   46 % → 46 %

Dacă emisiile sunt reduse
:   46 % → 51 %

Partea din teritoriu unde oamenii și agricultura extrag o mare parte din apa pe care o reînnoiesc râurile și pânzele freatice, pe bazine WRI Aqueduct; astăzi 49 %. WRI evaluează fiecare bazin în întregime, așa că partea se schimbă în salturi, în sus sau în jos, când un bazin mare trece pragul de stres ridicat.

1,1 %

### Inundații fluviale

în 2080 dacă emisiile continuă să crească

Acum20502080

Dacă emisiile continuă să crească
:   1,1 % → 1,1 %

Dacă emisiile nu mai cresc
:   1 % → 1,3 %

Partea din uscat aflată sub cel puțin 0,5 m de apă la o viitură centenară, peste viitura unui an obișnuit, în modelul global WRI Aqueduct; astăzi 1 %. Fiecare proiecție este mediana celor cinci modele climatice ale sale.

Zonele climatice ale țării

Scenariu

Până în 2080, 5% din teritoriu se deplasează spre o zonă mai uscată, mai aridă.

Dacă emisiile continuă să crească: ce parte din țară va ocupa fiecare zonă climatică.

Acum

Uscat 79%

2050

Uscat 81%

2080

Uscat 83%

Polar: fără anotimp caldContinental: ierni reciTemperat cald: ierni blândeTropical: cald tot anulUscat: puține precipitații

Zone climatice după Köppen-Geiger (Beck et al. 2023), astăzi și în proiecțiile modelelor climatice. Scorul țării prezentat mai sus nu le include.

### Nivelul mării

La o inundație gravă dinspre mare, de felul celor așteptate o dată pe secol, cu marea la nivelul prevăzut pentru 2080 dacă emisiile continuă să crească și fără diguri, apa ar putea acoperi o parte din uscatul din jurul orașelor de mai jos.

Mackay · Uscat sub apă 13 %Adâncimea apei pe hartă 0 m3 m[Deschide harta live](https://criora.com/ro/?lat=-21.1439&lon=149.15&view=1&layer=flood_coastal::inundation&band=5)[Natural Earth](https://www.naturalearthdata.com/)

#### Creșterea nivelului mării la coastă

1995-201420502100

Dacă emisiile continuă să crească
:   +0,23 m → +0,78 m

Dacă emisiile nu mai cresc
:   +0,20 m → +0,57 m

#### Orașe la care ar putea ajunge apa mării

Uscat sub apă

Uscat sub apă: partea din uscat pe o rază de 12 km de centru pe care o inundație dinspre mare, de felul celor care vin o dată pe secol, ar acoperi-o cu cel puțin 0,5 m de apă în 2080 dacă emisiile continuă să crească (RCP8.5, creșterea mediană a nivelului mării, cu tasarea terenului), fără diguri. Marea, râurile și lacurile nu se socotesc uscat. Modelul nu duce valul de furtună în sus pe un estuar sau într-un port, așa că un oraș port din amonte poate ieși prea jos, iar într-o deltă largă poate duce apa prea departe în interior. Sursa: WRI Aqueduct Floods.

Creștere față de 1995-2014: estimare regională pentru coasta țării (mediana IPCC AR6), nu media globală.

Proiecții din date deschise: temperatura și ploaia din CMIP6 (NASA NEX-GDDP-CMIP6, mediana a 5 modele, față de 1970-2000), stresul hidric din WRI Aqueduct 4.0, inundațiile din WRI Aqueduct Floods (râuri: mediana celor 5 modele climatice ale sale; mare: creșterea mediană a nivelului mării) și nivelul mării din IPCC AR6 (mediana). Temperatura și ploaia sunt schimbări ale condițiilor medii, nu număr de zile extreme, și niciuna dintre aceste cifre nu este un nou scor de risc pentru un loc anume. Dacă emisiile continuă să crească: SSP5-8.5 (pentru inundații RCP8.5). Dacă emisiile nu mai cresc: SSP2-4.5 (pentru inundațiile râurilor RCP4.5). Dacă emisiile sunt reduse: SSP1-2.6, doar pentru stresul hidric, traiectoria de reducere pe care o calculează WRI.

## Orașe cu pagină proprie

Orașele sunt ordonate după populație, potrivit estimării ONU, de la cel mai mare. ONU numără un oraș în limitele lui în unele țări și împreună cu suburbiile în altele; cele dintr-o aglomerare stau unul după altul. Lista cuprinde doar orașele care au aici o pagină proprie. Sub fiecare nume, principalele riscuri ale orașului și comparația cu 626 de orașe mari ale lumii.

- [Melbourne](https://criora.com/ro/atlas/AUS/melbourne)   · 5,39 mil. de locuitori   Inundații fluviale: până la 82 cm de apă în centru la o inundație de 100 de ani. Mai ridicat decât în 95 % din marile orașe ale lumii.
- [Sydney](https://criora.com/ro/atlas/AUS/sydney)   · 5,25 mil. de locuitori   Ploi torențiale: 19 zile cu cel puțin 20 mm de ploaie în 2025. Mai mult decât în 82 % din marile orașe ale lumii.
- [Brisbane](https://criora.com/ro/atlas/AUS/brisbane)   · 2,57 mil. de locuitori
- [Perth](https://criora.com/ro/atlas/AUS/perth)   · 2,17 mil. de locuitori
- [Adelaide](https://criora.com/ro/atlas/AUS/adelaide)   · 1,39 mil. de locuitori   Cutremure: zguduiri puternice pe teren ferm (0,1 g), mai puternice pe teren moale. Mai puternic decât în 63 % din marile orașe ale lumii.

Brisbane și Perth nu intră în sfertul de sus al marilor orașe ale lumii la niciun pericol.

g este accelerația gravitației: de la circa 0,1 g, zguduirea este puternică și poate produce avarii ușoare clădirilor.

## Verificați riscul la adresa dvs.

Cifrele țării sunt medii: în orașul dvs. riscul poate fi mai mare sau mai mic. Vedeți detaliile pentru o adresă sau un punct anume.

### Orice adresă sau localitate

Scrieți o adresă, un oraș sau un loc cunoscut și vedeți riscul exact în acel punct.

sau[alegeți un punct pe hartă →](https://criora.com/ro/)

## Australia în context global

Clasat printre țări asemănătoare, de la cea mai sigură la cea mai expusă. Faceți clic pe o țară pentru a-i deschide pagina.

### Australia și Noua Zeelandă

locul 2 din 2, numărând de la cea mai sigură

1. [1Noua ZeelandăScăzut28](https://criora.com/ro/atlas/NZL)
2. [2AustraliaScăzut30](https://criora.com/ro/atlas/AUS)

### Oceania

locul 2 din 14, numărând de la cea mai sigură · jumătate din grup are sub 40

1. [1Noua ZeelandăScăzut28](https://criora.com/ro/atlas/NZL)
2. [2AustraliaScăzut30](https://criora.com/ro/atlas/AUS)
3. [3PalauScăzut31](https://criora.com/ro/atlas/PLW)
4. [4FijiScăzut34](https://criora.com/ro/atlas/FJI)
5. [5SamoaScăzut38](https://criora.com/ro/atlas/WSM)
6. [6NauruScăzut39](https://criora.com/ro/atlas/NRU)
7. [7TuvaluScăzut39](https://criora.com/ro/atlas/TUV)
8. [8Insulele MarshallMediu40](https://criora.com/ro/atlas/MHL)
9. [9TongaMediu42](https://criora.com/ro/atlas/TON)
10. [10MicroneziaMediu42](https://criora.com/ro/atlas/FSM)

### Venit ridicat

locul 15 din 64, numărând de la cea mai sigură · jumătate din grup are sub 34

1. [11Noua ZeelandăScăzut28](https://criora.com/ro/atlas/NZL)
2. [12ElvețiaScăzut28](https://criora.com/ro/atlas/CHE)
3. [13Saint Kitts și NevisScăzut29](https://criora.com/ro/atlas/KNA)
4. [14Regatul UnitScăzut30](https://criora.com/ro/atlas/GBR)
5. [15AustraliaScăzut30](https://criora.com/ro/atlas/AUS)
6. [16PalauScăzut31](https://criora.com/ro/atlas/PLW)
7. [17BarbadosScăzut31](https://criora.com/ro/atlas/BRB)
8. [18IrlandaScăzut31](https://criora.com/ro/atlas/IRL)
9. [19AustriaScăzut31](https://criora.com/ro/atlas/AUT)
10. [20IsraelScăzut31](https://criora.com/ro/atlas/ISR)

### Pune două țări față în față

Comparați cu orice altă țară după toate riscurile și traiectoria lor pe 5 ani.

[Compară](https://criora.com/ro/atlas/compare?a=AUS)

## Toți indicatorii

Toți indicatorii din care sunt construite scorurile de mai sus. Valoarea este cea publicată de sursă; riscul este scorul ei de la 0 la 100, mai mare înseamnă mai rău; ultimele două coloane compară acest scor cu țara tipică a lumii și a regiunii.

De exemplu, „Ponderea energiei regenerabile”: 12,3 % din energia totală în 2021. Este un risc de 87,2 din 100; țara de la mijlocul listei mondiale are 75,3, deci diferența față de lume este +11,9.

Ridică cel mai mult riscul: Ponderea energiei regenerabile (87,2); Temperatura suprafeței solului (78,0); Consumul de energie pe cap de locuitor (76,5); cel mai puțin: Accesul la combustibili curați (0,0); Importuri de energie (0,0); Poluarea aerului cu PM2,5 (3,8).

|  |  | An |  | Față de lume | Față de regiune |
| --- | --- | --- | --- | --- | --- |
| Ponderea energiei regenerabile  12,3 % din energia totală | 12,3 % din energia totală | 2021 | 87,2 | +11,9 | +6,4 |
| Temperatura suprafeței solului  33,6 °C  Temperatura solului însuși, așa cum o văd sateliții, în medie pe an. La soare, solul se încălzește mai mult decât aerul, așa că valoarea depășește de obicei temperatura aerului din prognoza meteo. | 33,6 °C | 2021 | 78,0 | +13,0 | +15,1 |
| Consumul de energie pe cap de locuitor  4.750 kg echivalent petrol pe locuitor | 4.750 kg echivalent petrol pe locuitor | 2024 | 76,5 | +10,6 | +2,6 |
| Ponderea electricității regenerabile  26,7 % din total | 26,7 % din total | 2021 | 73,3 | -1,7 | -10,6 |
| Emisii de CO2 pe cap de locuitor  14,1 t CO2e pe locuitor | 14,1 t CO2e pe locuitor | 2024 | 61,3 | +32,6 | +47,2 |
| Risc de inundații fluviale  5,4 din 10 | 5,4 din 10 | 2026 | 54,0 | +3,0 | +54,0 |
| Grade-zile de răcire  2.121 de grade-zile  Suma pe an: cu câte grade media fiecărei zile depășește 18 °C. Cu cât e mai mare, cu atât clădirile au nevoie de mai multă răcire. | 2.121 de grade-zile | 2024 | 50,4 | -2,1 | -20,7 |
| Ponderea cărbunelui în electricitate  46,0 % din total | 46,0 % din total | 2024 | 46,1 | +40,1 | +20,4 |
| Protecția costieră oferită de habitatele naturale  63,8 din 100 | 63,8 din 100 | 2025 | 36,2 | +12,4 | +16,1 |
| Indicele de secetă (SPEI)  -0,56 (sub 0: mai uscat decât de obicei) | -0,56 (sub 0: mai uscat decât de obicei) | 2023 | 22,3 | +9,6 | +22,3 |
| Intensitatea energetică  4,12 MJ pe dolar de PIB | 4,12 MJ pe dolar de PIB | 2022 | 17,6 | +3,8 | -6,6 |
| Zile cu indice de căldură peste 35 °C  16,1 zile | 16,1 zile | 2024 | 10,3 | +6,5 | +9,5 |
| Grade-zile de încălzire  491 de grade-zile  Suma pe an: cu câte grade media fiecărei zile este sub 18 °C. Cu cât e mai mare, cu atât clădirile au nevoie de mai multă încălzire. | 491 de grade-zile | 2024 | 5,9 | -4,6 | +2,7 |
| Poluarea aerului cu PM2,5  8,25 µg/m³ | 8,25 µg/m³ | 2020 | 3,8 | -13,6 | -3,9 |
| Importuri de energie  exportator net: produce cu 214 % mai mult decât consumă | exportator net: produce cu 214 % mai mult decât consumă | 2023 | 0,0 | -43,8 | -15,8 |
| Accesul la combustibili curați  100 % din populație | 100 % din populație | 2023 | 0,0 | -8,6 | -40,6 |

Surse: Banca Mondială, indicele de risc INFORM și indicele ND-GAIN. Scorurile au fost recalculate în noiembrie 2026. Cifrele în sine sunt din anii 2018-2026; tabelul de mai sus arată anul fiecăreia.

Puteți întreba și ChatGPT, Claude sau alt asistent AI despre această țară și primiți răspunsuri din datele Criora.  [Cum conectați un asistent](https://criora.com/ro/docs/references/api-and-agents)

## Pentru jurnaliști și cercetători

Citează această pagină

Într-un rând

```
Sursa: Criora (criora.com), pe baza INFORM, ND-GAIN și Băncii Mondiale
```

APA

```
Criora. (2026). Australia: profil de risc climatic [Set de date]. Accesat la 13 noiembrie 2026, de la https://criora.com/ro/atlas/AUS
```

BibTeX

```
@misc{criora_atlas_AUS_2026,
  author = {{Criora}},
  title = {Australia: profil de risc climatic},
  year = {2026},
  url = {https://criora.com/ro/atlas/AUS},
  urldate = {2026-11-13}
}
```

Scorurile Criora sunt sub licența CC BY 4.0. Indicatorii fiecărei surse rămân sub condițiile acelei surse.

Încorporează pe site-ul tău

Gratuit și fără cont. Widgetul nu conține scripturi și arată cifrele acestei pagini. Păstrează linkul către sursă.
