---
title: "Azerbaidjan: risc climatic și harta pericolelor · Criora"
description: "Azerbaidjan: risc 46 din 100, mediu. Principalele amenințări: cutremure și inundații fluviale. Pe baza datelor Băncii Mondiale, INFORM și ND-GAIN."
url: "https://criora.com/ro/atlas/AZE"
language: "ro"
---

# Azerbaidjan Risc climatic și harta pericolelor

Azerbaidjan: risc 46 din 100, mediu.

Regiune
:   Asia

Subregiune
:   Asia de Vest

Venit
:   Mediu superior

1. Minim
2. Scăzut
3. Mediu
4. Înalt
5. Critic

Unele hazarde sunt puternice aici, dar scorul ține cont și de cât de bine le face față țara, așa că riscul general este mediu.

## Principalele amenințări

| Valoare | Pericol |  | Risc |
| --- | --- | --- | --- |
| 7,8 din 10 | Cutremure |  | Înalt |
| 6,5 din 10 | Inundații fluviale |  | Înalt |
| 5,3 din 10 | Secetă |  | Mediu |
| 4,2 din 10 | Epidemii |  | Mediu |

[Mai jos, încă 4 amenințări: conflicte (5,2 din 10), inundații costiere (0,0 din 10), tsunami (0,0 din 10), vânt de ciclon (0,0 din 10).](https://criora.com/ro/atlas/AZE#threats)

Scorurile INFORM merg de la 0 la 10: cu cât un pericol lovește mai des și mai puternic și cu cât mai mulți oameni trăiesc acolo unde ajunge, cu atât scorul e mai mare.

Scorul INFORM pentru epidemii este ridicat aici mai ales de indicatorul „boli transmise de animale” (8,0 din 10).

Viitor
:   [+4,4 °C până în 2080 față de 1970-2000, dacă emisiile continuă să crească](https://criora.com/ro/atlas/AZE#future)

Orașe
:   [Baku](https://criora.com/ro/atlas/AZE#cities)

Harta hazardelor

[Harta hazardelor: Cutremure: cât de tare se zguduie pământul la un cutremur cu o șansă din zece de a se produce în 50 de ani. Sursa: GSHAP.](https://criora.com/ro/?lat=40.397218&lon=49.860271&layer=seismic_hazard%3A%3Apga_475&band=1)

Nesimțite  Severe

Cutremure: cât de tare se zguduie pământul la un cutremur cu o șansă din zece de a se produce în 50 de ani. Sursa: GSHAP.

[Deschide harta completă](https://criora.com/ro/?lat=40.397218&lon=49.860271&layer=seismic_hazard%3A%3Apga_475&band=1)

Tot pe hartă: [inundații fluviale](https://criora.com/ro/?lat=40.397218&lon=49.860271&layer=flood_riverine%3A%3Ainundation&band=1) · [secete](https://criora.com/ro/?lat=40.397218&lon=49.860271&layer=aqueduct_water_stress%3A%3Adrr&band=1) · [incendii](https://criora.com/ro/?lat=40.397218&lon=49.860271&layer=burned_area%3A%3Aclimatology_22yr&band=1)

---

## Evenimente live

Dezastrele încă în desfășurare și avertizările oficiale în vigoare, așa cum le raportează serviciile care le urmăresc.

Pulsul Pământului, de la 0 la 100. Crește odată cu numărul oamenilor amenințați acum de dezastre; 90 echivalează cu tsunamiul din 2004.

[Deschide harta live](https://criora.com/ro/?ref=atlas-pulse)

## De ce scorul este 46

Scorul general se compune din cinci părți; fiecare parte merge tot de la 0 la 100: cu cât e mai mare, cu atât riscul e mai mare. În 5 ani: cu câte puncte s-a schimbat o parte, un plus înseamnă creștere. Unde nu apare nicio schimbare, sursa nu are date pe cinci ani.

În 5 ani Risc

1. 49  Climă și energie   Mediu    Inundații, secete, cicloni și epidemii, căldură și frig, energie și emisii.
2. 44  Natură   -1,8   Mediu    Apă, hrană, sănătate, păduri și felul în care le va lovi schimbarea climei; cutremure și tsunami.
3. 27  Social   Scăzut    Sărăcie, sănătate, educație, inegalitate, conflicte și oameni nevoiți să-și părăsească casa.
4. 58  Deficit de guvernanță   Mediu    Cât de prost funcționează statul, spitalele, comunicațiile, drumurile și pregătirea pentru dezastre.
5. 53  Deficit de adaptare   -0,2   Mediu    Cât de nepregătite sunt economia, statul și societatea să investească în protecția față de schimbarea climei.

## Ce alte amenințări mai sunt?

Cât de puternică este fiecare amenințare, pe scala de la 0 la 10 a indicelui de risc INFORM.

| Valoare | Pericol |  | Risc |
| --- | --- | --- | --- |
| 5,2 | Conflicte |  | Mediu |
| 0,0 | Inundații costiere |  | Minim |
| 0,0 | Tsunami |  | Minim |
| 0,0 | Vânt de ciclon |  | Minim |

INFORM nu evaluează incendiile de vegetație. Sateliții au văzut arzând aici cam 1,8 % din uscat într-un an obișnuit între 2002 și 2023, inclusiv focurile de pe câmpuri (NASA GFED).

Conflictele nu sunt un pericol natural, dar INFORM evaluează conflictele armate din țară și riscul altora noi pe aceeași scară ca celelalte amenințări.

## El Niño

El Niño este o încălzire a suprafeței Pacificului tropical care apare o dată la doi până la șapte ani și schimbă luni la rând ploile și temperaturile în multe părți ale lumii. El Niño este în desfășurare. Potrivit NOAA, va fi puternic sau foarte puternic aproximativ până în martie și va dura aproximativ până în mai.

Episoadele El Niño din trecut nu au lăsat un semn clar asupra vremii din această țară din noiembrie până în mai.

Am citit și împrejurimile fiecăruia dintre orașele ei: nici acolo nu a apărut un semn clar în aceste luni.

Fiecare El Niño din trecut contează la fel, slab sau puternic, așa că unul puternic poate aduce ce această medie nu arată.

[Ce țări afectează El Niño](https://criora.com/ro/atlas/el-nino#AZE)

## Clima până în 2050 și 2080

Două viitoruri: dacă emisiile continuă să crească și dacă nu mai cresc. Nota de la final numește scenariile din spatele lor.

+4,4 °C

### Temperatură

în 2080 dacă emisiile continuă să crească

1970-200020502080

Dacă emisiile continuă să crească
:   +3,2 °C → +4,4 °C

Dacă emisiile nu mai cresc
:   +2,6 °C → +2,9 °C

Cea mai caldă lună: cu circa 6,2 °C mai cald până în 2080 dacă emisiile continuă să crească.

+26 mm

### Precipitații anuale

în 2080 dacă emisiile continuă să crească

1970-200020502080

Dacă emisiile continuă să crească
:   +35 mm → +26 mm

Dacă emisiile nu mai cresc
:   +26 mm → +44 mm

Cea mai uscată lună: cu circa 1 mm mai puține precipitații până în 2080 dacă emisiile continuă să crească. În 2025 au căzut în medie în țară circa 510 mm, așa că creșterea până în 2080 înseamnă cam 5 % din totalul anual.

35 %

### Teritoriu cu stres hidric ridicat

în 2080 dacă emisiile continuă să crească

Acum20502080

Dacă emisiile continuă să crească
:   29 % → 35 %

Dacă emisiile sunt reduse
:   29 % → 29 %

Partea din teritoriu unde oamenii și agricultura extrag o mare parte din apa pe care o reînnoiesc râurile și pânzele freatice, pe bazine WRI Aqueduct; astăzi 20 %. WRI evaluează fiecare bazin în întregime, așa că partea se schimbă în salturi, în sus sau în jos, când un bazin mare trece pragul de stres ridicat.

1,3 %

### Inundații fluviale

în 2080 dacă emisiile continuă să crească

Acum20502080

Dacă emisiile continuă să crească
:   1,2 % → 1,3 %

Dacă emisiile nu mai cresc
:   1,2 % → 1,2 %

Partea din uscat aflată sub cel puțin 0,5 m de apă la o viitură centenară, peste viitura unui an obișnuit, în modelul global WRI Aqueduct; astăzi 1,4 %. Fiecare proiecție este mediana celor cinci modele climatice ale sale.

Zonele climatice ale țării

Scenariu

Până în 2080, 25% din teritoriu se deplasează spre o zonă climatică mai caldă.

Dacă emisiile continuă să crească: ce parte din țară va ocupa fiecare zonă climatică.

Acum

27%

26%

Uscat 47%

2050

20%

27%

Uscat 53%

2080

14%

27%

Uscat 59%

Polar: fără anotimp caldContinental: ierni reciTemperat cald: ierni blândeUscat: puține precipitații

Zone climatice după Köppen-Geiger (Beck et al. 2023), astăzi și în proiecțiile modelelor climatice. Scorul țării prezentat mai sus nu le include.

### Nivelul mării

Fără ieșire la mare, nu se aplică.

Proiecții din date deschise: temperatura și ploaia din CMIP6 (NASA NEX-GDDP-CMIP6, mediana a 5 modele, față de 1970-2000), stresul hidric din WRI Aqueduct 4.0, inundațiile din WRI Aqueduct Floods (râuri: mediana celor 5 modele climatice ale sale; mare: creșterea mediană a nivelului mării) și nivelul mării din IPCC AR6 (mediana). Temperatura și ploaia sunt schimbări ale condițiilor medii, nu număr de zile extreme, și niciuna dintre aceste cifre nu este un nou scor de risc pentru un loc anume. Dacă emisiile continuă să crească: SSP5-8.5 (pentru inundații RCP8.5). Dacă emisiile nu mai cresc: SSP2-4.5 (pentru inundațiile râurilor RCP4.5). Dacă emisiile sunt reduse: SSP1-2.6, doar pentru stresul hidric, traiectoria de reducere pe care o calculează WRI.

## Orașe cu pagină proprie

Orașele sunt ordonate după populație, potrivit estimării ONU, de la cel mai mare. ONU numără un oraș în limitele lui în unele țări și împreună cu suburbiile în altele; cele dintr-o aglomerare stau unul după altul. Lista cuprinde doar orașele care au aici o pagină proprie. Sub fiecare nume, principalele riscuri ale orașului și comparația cu 626 de orașe mari ale lumii.

- [Baku](https://criora.com/ro/atlas/AZE/baku)   · 2,5 mil. de locuitori   Cutremure: zguduiri foarte puternice pe teren ferm (0,27 g), mai puternice pe teren moale. Mai puternic decât în 86 % din marile orașe ale lumii.

g este accelerația gravitației: de la circa 0,1 g, zguduirea este puternică și poate produce avarii ușoare clădirilor.

## Verificați riscul la adresa dvs.

Cifrele țării sunt medii: în orașul dvs. riscul poate fi mai mare sau mai mic. Vedeți detaliile pentru o adresă sau un punct anume.

### Orice adresă sau localitate

Scrieți o adresă, un oraș sau un loc cunoscut și vedeți riscul exact în acel punct.

sau[alegeți un punct pe hartă →](https://criora.com/ro/)

## Azerbaidjan în context global

Clasat printre țări asemănătoare, de la cea mai sigură la cea mai expusă. Faceți clic pe o țară pentru a-i deschide pagina.

### Asia de Vest

locul 13 din 18, numărând de la cea mai sigură · jumătate din grup are sub 42

1. [9IordaniaMediu42](https://criora.com/ro/atlas/JOR)
2. [10KuweitMediu43](https://criora.com/ro/atlas/KWT)
3. [11ArmeniaMediu43](https://criora.com/ro/atlas/ARM)
4. [12TurciaMediu46](https://criora.com/ro/atlas/TUR)
5. [13AzerbaidjanMediu46](https://criora.com/ro/atlas/AZE)
6. [14LibanMediu50](https://criora.com/ro/atlas/LBN)
7. [15IrakMediu56](https://criora.com/ro/atlas/IRQ)
8. [16Teritoriile PalestinieneÎnalt61](https://criora.com/ro/atlas/PSE)
9. [17SiriaÎnalt65](https://criora.com/ro/atlas/SYR)
10. [18YemenÎnalt65](https://criora.com/ro/atlas/YEM)

### Asia

locul 27 din 48, numărând de la cea mai sigură · jumătate din grup are sub 46

1. [23Sri LankaMediu45](https://criora.com/ro/atlas/LKA)
2. [24KârgâzstanMediu45](https://criora.com/ro/atlas/KGZ)
3. [25TurciaMediu46](https://criora.com/ro/atlas/TUR)
4. [26Coreea de NordMediu46](https://criora.com/ro/atlas/PRK)
5. [27AzerbaidjanMediu46](https://criora.com/ro/atlas/AZE)
6. [28VietnamMediu49](https://criora.com/ro/atlas/VNM)
7. [29ThailandaMediu49](https://criora.com/ro/atlas/THA)
8. [30LibanMediu50](https://criora.com/ro/atlas/LBN)
9. [31NepalMediu50](https://criora.com/ro/atlas/NPL)
10. [32LaosMediu50](https://criora.com/ro/atlas/LAO)

### Venit mediu superior

locul 39 din 58, numărând de la cea mai sigură · jumătate din grup are sub 44

1. [35SerbiaMediu45](https://criora.com/ro/atlas/SRB)
2. [36UcrainaMediu45](https://criora.com/ro/atlas/UKR)
3. [37Sri LankaMediu45](https://criora.com/ro/atlas/LKA)
4. [38TurciaMediu46](https://criora.com/ro/atlas/TUR)
5. [39AzerbaidjanMediu46](https://criora.com/ro/atlas/AZE)
6. [40SurinameMediu46](https://criora.com/ro/atlas/SUR)
7. [41Republica DominicanăMediu46](https://criora.com/ro/atlas/DOM)
8. [42Guineea EcuatorialăMediu47](https://criora.com/ro/atlas/GNQ)
9. [43Bosnia și HerțegovinaMediu47](https://criora.com/ro/atlas/BIH)
10. [44VietnamMediu49](https://criora.com/ro/atlas/VNM)

### Pune două țări față în față

Comparați cu orice altă țară după toate riscurile și traiectoria lor pe 5 ani.

[Compară](https://criora.com/ro/atlas/compare?a=AZE)

## Toți indicatorii

Toți indicatorii din care sunt construite scorurile de mai sus. Valoarea este cea publicată de sursă; riscul este scorul ei de la 0 la 100, mai mare înseamnă mai rău; ultimele două coloane compară acest scor cu țara tipică a lumii și a regiunii.

De exemplu, „Ponderea energiei regenerabile”: 1,30 % din energia totală în 2021. Este un risc de 98,7 din 100; țara de la mijlocul listei mondiale are 75,3, deci diferența față de lume este +23,4.

Ridică cel mai mult riscul: Ponderea energiei regenerabile (98,7); Ponderea electricității regenerabile (94,2); Risc de inundații fluviale (65,0); cel mai puțin: Importuri de energie (0,0); Zile cu indice de căldură peste 35 °C (0,0); Ponderea cărbunelui în electricitate (0,0).

|  |  | An |  | Față de lume | Față de regiune |
| --- | --- | --- | --- | --- | --- |
| Ponderea energiei regenerabile  1,30 % din energia totală | 1,30 % din energia totală | 2021 | 98,7 | +23,4 | +8,1 |
| Ponderea electricității regenerabile  5,80 % din total | 5,80 % din total | 2021 | 94,2 | +19,3 | +9,3 |
| Risc de inundații fluviale  6,5 din 10 | 6,5 din 10 | 2026 | 65,0 | +14,0 | 0,0 |
| Temperatura suprafeței solului  24,6 °C  Temperatura solului însuși, așa cum o văd sateliții, în medie pe an. La soare, solul se încălzește mai mult decât aerul, așa că valoarea depășește de obicei temperatura aerului din prognoza meteo. | 24,6 °C | 2021 | 59,5 | -5,5 | -8,0 |
| Consumul de energie pe cap de locuitor  1.732 kg echivalent petrol pe locuitor | 1.732 kg echivalent petrol pe locuitor | 2023 | 58,3 | +3,2 | +2,3 |
| Indicele de secetă (SPEI)  -0,98 (sub 0: mai uscat decât de obicei) | -0,98 (sub 0: mai uscat decât de obicei) | 2023 | 39,1 | +26,4 | +8,6 |
| Emisii de CO2 pe cap de locuitor  3,81 t CO2e pe locuitor | 3,81 t CO2e pe locuitor | 2024 | 35,4 | +6,7 | 0,0 |
| Grade-zile de încălzire  2.600 de grade-zile  Suma pe an: cu câte grade media fiecărei zile este sub 18 °C. Cu cât e mai mare, cu atât clădirile au nevoie de mai multă încălzire. | 2.600 de grade-zile | 2024 | 31,4 | +20,9 | +20,3 |
| Intensitatea energetică  4,40 MJ pe dolar de PIB | 4,40 MJ pe dolar de PIB | 2022 | 19,2 | +5,4 | +5,6 |
| Poluarea aerului cu PM2,5  21,7 µg/m³ | 21,7 µg/m³ | 2020 | 19,0 | +1,6 | -4,8 |
| Grade-zile de răcire  690 de grade-zile  Suma pe an: cu câte grade media fiecărei zile depășește 18 °C. Cu cât e mai mare, cu atât clădirile au nevoie de mai multă răcire. | 690 de grade-zile | 2024 | 16,4 | -36,2 | -36,0 |
| Accesul la combustibili curați  98,9 % din populație | 98,9 % din populație | 2023 | 1,1 | -7,5 | -6,5 |
| Ponderea cărbunelui în electricitate  0 % din total | 0 % din total | 2021 | 0,0 | 0,0 | -5,6 |
| Zile cu indice de căldură peste 35 °C  0,06 zile | 0,06 zile | 2024 | 0,0 | -3,8 | -9,0 |
| Importuri de energie  exportator net: produce cu 256 % mai mult decât consumă | exportator net: produce cu 256 % mai mult decât consumă | 2023 | 0,0 | -43,8 | -46,8 |

Surse: Banca Mondială, indicele de risc INFORM și indicele ND-GAIN. Scorurile au fost recalculate în noiembrie 2026. Cifrele în sine sunt din anii 2020-2026; tabelul de mai sus arată anul fiecăreia.

Puteți întreba și ChatGPT, Claude sau alt asistent AI despre această țară și primiți răspunsuri din datele Criora.  [Cum conectați un asistent](https://criora.com/ro/docs/references/api-and-agents)

## Pentru jurnaliști și cercetători

Citează această pagină

Într-un rând

```
Sursa: Criora (criora.com), pe baza INFORM, ND-GAIN și Băncii Mondiale
```

APA

```
Criora. (2026). Azerbaidjan: profil de risc climatic [Set de date]. Accesat la 13 noiembrie 2026, de la https://criora.com/ro/atlas/AZE
```

BibTeX

```
@misc{criora_atlas_AZE_2026,
  author = {{Criora}},
  title = {Azerbaidjan: profil de risc climatic},
  year = {2026},
  url = {https://criora.com/ro/atlas/AZE},
  urldate = {2026-11-13}
}
```

Scorurile Criora sunt sub licența CC BY 4.0. Indicatorii fiecărei surse rămân sub condițiile acelei surse.

Încorporează pe site-ul tău

Gratuit și fără cont. Widgetul nu conține scripturi și arată cifrele acestei pagini. Păstrează linkul către sursă.
