---
title: "Kiribati: risc climatic și harta pericolelor · Criora"
description: "Kiribati: risc 43 din 100, mediu. Principalele amenințări: creșterea nivelului mării și inundații costiere. Riscul a scăzut recent. Pe baza datelor Băncii Mondiale, INFORM și ND-GAIN."
url: "https://criora.com/ro/atlas/KIR"
language: "ro"
---

# Kiribati Risc climatic și harta pericolelor

Kiribati: risc 43 din 100, mediu.

Regiune
:   Oceania

Subregiune
:   Micronezia

Venit
:   Mediu inferior

1. Minim
2. Scăzut
3. Mediu
4. Înalt
5. Critic

Unele hazarde sunt puternice aici, iar țara le face față greu, dar scorul ține cont și de celelalte părți de mai jos, mai blânde, așa că riscul general este mediu.

## Principalele amenințări

| Valoare | Pericol |  | Risc |
| --- | --- | --- | --- |
| 8,4 din 10 | Inundații costiere |  | Critic |
| 7,6 din 10 | Tsunami |  | Înalt |
| 5,2 din 10 | Epidemii |  | Mediu |

[Mai jos, încă 5 amenințări: secetă (3,5 din 10), cutremure (0,1 din 10), inundații fluviale (0,0 din 10), vânt de ciclon (0,0 din 10), conflicte (0,0 din 10).](https://criora.com/ro/atlas/KIR#threats)

Scorurile INFORM merg de la 0 la 10: cu cât un pericol lovește mai des și mai puternic și cu cât mai mulți oameni trăiesc acolo unde ajunge, cu atât scorul e mai mare.

Scorul INFORM pentru epidemii este ridicat aici mai ales de indicatorul „boli transmise de animale” (6,7 din 10).

Viitor
:   [+2,4 °C până în 2080 față de 1970-2000, dacă emisiile continuă să crească; nivelul mării la coastă +79 cm până în 2100 față de 1995-2014](https://criora.com/ro/atlas/KIR#future)

Orașe
:   Niciun oraș de un milion de locuitori

Harta hazardelor

[Harta hazardelor: Creșterea nivelului mării: cu cât mai sus se așteaptă să fie marea în 2050 decât în 1995-2014 dacă emisiile nu mai cresc, după mediana IPCC (AR6).](https://criora.com/ro/?lat=1.8845765143827153&lon=-157.377368&layer=slr_projections%3A%3Aprojections&band=2)

0  100 cm

Creșterea nivelului mării: cu cât mai sus se așteaptă să fie marea în 2050 decât în 1995-2014 dacă emisiile nu mai cresc, după mediana IPCC (AR6).

[Deschide harta completă](https://criora.com/ro/?lat=1.8845765143827153&lon=-157.377368&layer=slr_projections%3A%3Aprojections&band=2)

Tot pe hartă: [inundații costiere](https://criora.com/ro/?lat=1.8845765143827153&lon=-157.377368&layer=flood_coastal%3A%3Ainundation&band=1) · [secete](https://criora.com/ro/?lat=1.8845765143827153&lon=-157.377368&layer=aqueduct_water_stress%3A%3Adrr&band=1)

---

## Evenimente live

Dezastrele încă în desfășurare și avertizările oficiale în vigoare, așa cum le raportează serviciile care le urmăresc.

Pulsul Pământului, de la 0 la 100. Crește odată cu numărul oamenilor amenințați acum de dezastre; 90 echivalează cu tsunamiul din 2004.

[Deschide harta live](https://criora.com/ro/?ref=atlas-pulse)

## De ce scorul este 43

Scorul general se compune din cinci părți; fiecare parte merge tot de la 0 la 100: cu cât e mai mare, cu atât riscul e mai mare. În 5 ani: cu câte puncte s-a schimbat o parte, un plus înseamnă creștere. Unde nu apare nicio schimbare, sursa nu are date pe cinci ani.

În 5 ani Risc

1. 19  Climă și energie   Minim    Inundații, secete, cicloni și epidemii, căldură și frig, energie și emisii.
2. 46  Natură   0,0   Mediu    Apă, hrană, sănătate, păduri și felul în care le va lovi schimbarea climei; cutremure și tsunami.
3. 37  Social   Scăzut    Sărăcie, sănătate, educație, inegalitate, conflicte și oameni nevoiți să-și părăsească casa.
4. 53  Deficit de guvernanță   Mediu    Cât de prost funcționează statul, spitalele, comunicațiile, drumurile și pregătirea pentru dezastre.
5. 61  Deficit de adaptare   -4,8   Înalt    Cât de nepregătite sunt economia, statul și societatea să investească în protecția față de schimbarea climei.

## Ce alte amenințări mai sunt?

Cât de puternică este fiecare amenințare, pe scala de la 0 la 10 a indicelui de risc INFORM.

| Valoare | Pericol |  | Risc |
| --- | --- | --- | --- |
| 3,5 | Secetă |  | Scăzut |
| 0,1 | Cutremure |  | Minim |
| 0,0 | Inundații fluviale |  | Minim |
| 0,0 | Vânt de ciclon |  | Minim |
| 0,0 | Conflicte |  | Minim |

Conflictele nu sunt un pericol natural, dar INFORM evaluează conflictele armate din țară și riscul altora noi pe aceeași scară ca celelalte amenințări.

## El Niño

El Niño este o încălzire a suprafeței Pacificului tropical care apare o dată la doi până la șapte ani și schimbă luni la rând ploile și temperaturile în multe părți ale lumii. El Niño este în desfășurare. Potrivit NOAA, va fi puternic sau foarte puternic aproximativ până în martie și va dura aproximativ până în mai.

Ce au adus acestei țări episoadele El Niño din trecut în aceleași luni ale anului:

Noiembrie-ianuarie
:   Mai ploios decât de obicei: 11 din cei 14 ani cu El Niño în aceste luni, din 1980 încoace; de obicei, circa 5. Semn clar.

Februarie-aprilie
:   Mai ploios decât de obicei: 7 din cei 10 ani cu El Niño în aceste luni, din 1980 încoace; de obicei, circa 3. Semn slab, poate întâmplare.

„Mai ploios decât de obicei” înseamnă că, față de toți anii cu măsurători din această țară, aceste luni au intrat în treimea cea mai ploioasă. Luând toți anii, asta se întâmplă o dată la trei ani.

[Ce alte țări afectează El Niño](https://criora.com/ro/atlas/el-nino#KIR)

## Clima până în 2050 și 2080

Două viitoruri: dacă emisiile continuă să crească și dacă nu mai cresc. Nota de la final numește scenariile din spatele lor.

+2,4 °C

### Temperatură

în 2080 dacă emisiile continuă să crească

1970-200020502080

Dacă emisiile continuă să crească
:   +1,5 °C → +2,4 °C

Dacă emisiile nu mai cresc
:   +1,2 °C → +1,8 °C

Cea mai caldă lună: cu circa 2,5 °C mai cald până în 2080 dacă emisiile continuă să crească.

+476 mm

### Precipitații anuale

în 2080 dacă emisiile continuă să crească

1970-200020502080

Dacă emisiile continuă să crească
:   +336 mm → +476 mm

Dacă emisiile nu mai cresc
:   +206 mm → +309 mm

Cea mai uscată lună: cu circa 10 mm mai multe precipitații până în 2080 dacă emisiile continuă să crească. Sursa nu are un total anual al precipitațiilor pentru această țară: ERA5-Land nu acoperă marea, așa că schimbarea nu are cu ce fi comparată.

Zonele climatice ale țării

Scenariu

Zonele climatice rămân în mare aceleași până în 2080.

Dacă emisiile continuă să crească: ce parte din țară va ocupa fiecare zonă climatică.

Acum

Tropical 100%

2050

Tropical 100%

2080

Tropical 100%

Tropical: cald tot anul

Zone climatice după Köppen-Geiger (Beck et al. 2023), astăzi și în proiecțiile modelelor climatice. Scorul țării prezentat mai sus nu le include.

### Nivelul mării

#### Creșterea nivelului mării la coastă

1995-201420502100

Dacă emisiile continuă să crească
:   +0,24 m → +0,79 m

Dacă emisiile nu mai cresc
:   +0,21 m → +0,59 m

Creștere față de 1995-2014: estimare regională pentru coasta țării (mediana IPCC AR6), nu media globală.

Proiecții din date deschise: temperatura și ploaia din CMIP6 (NASA NEX-GDDP-CMIP6, mediana a 5 modele, față de 1970-2000), stresul hidric din WRI Aqueduct 4.0, inundațiile din WRI Aqueduct Floods (râuri: mediana celor 5 modele climatice ale sale; mare: creșterea mediană a nivelului mării) și nivelul mării din IPCC AR6 (mediana). Temperatura și ploaia sunt schimbări ale condițiilor medii, nu număr de zile extreme, și niciuna dintre aceste cifre nu este un nou scor de risc pentru un loc anume. Dacă emisiile continuă să crească: SSP5-8.5 (pentru inundații RCP8.5). Dacă emisiile nu mai cresc: SSP2-4.5 (pentru inundațiile râurilor RCP4.5). Dacă emisiile sunt reduse: SSP1-2.6, doar pentru stresul hidric, traiectoria de reducere pe care o calculează WRI.

## Verificați riscul la adresa dvs.

Cifrele țării sunt medii: în orașul dvs. riscul poate fi mai mare sau mai mic. Vedeți detaliile pentru o adresă sau un punct anume.

### Orice adresă sau localitate

Scrieți o adresă, un oraș sau un loc cunoscut și vedeți riscul exact în acel punct.

sau[alegeți un punct pe hartă →](https://criora.com/ro/)

## Kiribati în context global

Clasat printre țări asemănătoare, de la cea mai sigură la cea mai expusă. Faceți clic pe o țară pentru a-i deschide pagina.

### Micronezia

locul 5 din 5, numărând de la cea mai sigură

1. [1PalauScăzut31](https://criora.com/ro/atlas/PLW)
2. [2NauruScăzut39](https://criora.com/ro/atlas/NRU)
3. [3Insulele MarshallMediu40](https://criora.com/ro/atlas/MHL)
4. [4MicroneziaMediu42](https://criora.com/ro/atlas/FSM)
5. [5KiribatiMediu43](https://criora.com/ro/atlas/KIR)

### Oceania

locul 11 din 14, numărând de la cea mai sigură · jumătate din grup are sub 40

1. [5SamoaScăzut38](https://criora.com/ro/atlas/WSM)
2. [6NauruScăzut39](https://criora.com/ro/atlas/NRU)
3. [7TuvaluScăzut39](https://criora.com/ro/atlas/TUV)
4. [8Insulele MarshallMediu40](https://criora.com/ro/atlas/MHL)
5. [9TongaMediu42](https://criora.com/ro/atlas/TON)
6. [10MicroneziaMediu42](https://criora.com/ro/atlas/FSM)
7. [11KiribatiMediu43](https://criora.com/ro/atlas/KIR)
8. [12VanuatuMediu46](https://criora.com/ro/atlas/VUT)
9. [13Insulele SolomonMediu47](https://criora.com/ro/atlas/SLB)
10. [14Papua-Noua GuineeMediu56](https://criora.com/ro/atlas/PNG)

### Venit mediu inferior

locul 3 din 47, numărând de la cea mai sigură · jumătate din grup are sub 50

1. [1BhutanScăzut39](https://criora.com/ro/atlas/BTN)
2. [2São Tomé și PríncipeMediu41](https://criora.com/ro/atlas/STP)
3. [3KiribatiMediu43](https://criora.com/ro/atlas/KIR)
4. [4EswatiniMediu43](https://criora.com/ro/atlas/SWZ)
5. [5Timor-LesteMediu45](https://criora.com/ro/atlas/TLS)
6. [6KârgâzstanMediu45](https://criora.com/ro/atlas/KGZ)
7. [7GhanaMediu46](https://criora.com/ro/atlas/GHA)
8. [8VanuatuMediu46](https://criora.com/ro/atlas/VUT)
9. [9NamibiaMediu46](https://criora.com/ro/atlas/NAM)
10. [10TunisiaMediu46](https://criora.com/ro/atlas/TUN)

### Pune două țări față în față

Comparați cu orice altă țară după toate riscurile și traiectoria lor pe 5 ani.

[Compară](https://criora.com/ro/atlas/compare?a=KIR)

## Toți indicatorii

Toți indicatorii din care sunt construite scorurile de mai sus. Valoarea este cea publicată de sursă; riscul este scorul ei de la 0 la 100, mai mare înseamnă mai rău; ultimele două coloane compară acest scor cu țara tipică a lumii și a regiunii.

De exemplu, „Accesul la combustibili curați”: 16,4 % din populație în 2023. Este un risc de 83,6 din 100; țara de la mijlocul listei mondiale are 8,6, deci diferența față de lume este +75,0.

Ridică cel mai mult riscul: Accesul la combustibili curați (83,6); Ponderea electricității regenerabile (83,6); Grade-zile de răcire (79,7); cel mai puțin: Indicele de secetă (SPEI) (0,0); Risc de inundații fluviale (0,0); Ponderea cărbunelui în electricitate (0,0).

|  |  | An |  | Față de lume | Față de regiune |
| --- | --- | --- | --- | --- | --- |
| Accesul la combustibili curați  16,4 % din populație | 16,4 % din populație | 2023 | 83,6 | +75,0 | +43,1 |
| Ponderea electricității regenerabile  16,4 % din total | 16,4 % din total | 2021 | 83,6 | +8,6 | -0,3 |
| Grade-zile de răcire  3.354 de grade-zile  Suma pe an: cu câte grade media fiecărei zile depășește 18 °C. Cu cât e mai mare, cu atât clădirile au nevoie de mai multă răcire. | 3.354 de grade-zile | 2024 | 79,7 | +27,2 | +8,6 |
| Temperatura suprafeței solului  30,6 °C  Temperatura solului însuși, așa cum o văd sateliții, în medie pe an. La soare, solul se încălzește mai mult decât aerul, așa că valoarea depășește de obicei temperatura aerului din prognoza meteo. | 30,6 °C | 2021 | 71,8 | +6,8 | +8,9 |
| Ponderea energiei regenerabile  41,9 % din energia totală | 41,9 % din energia totală | 2022 | 56,5 | -11,5 | -24,2 |
| Intensitatea energetică  6,82 MJ pe dolar de PIB | 6,82 MJ pe dolar de PIB | 2022 | 32,8 | +19,0 | +8,6 |
| Emisii de CO2 pe cap de locuitor  0,59 t CO2e pe locuitor | 0,59 t CO2e pe locuitor | 2024 | 10,5 | -18,2 | -3,6 |
| Poluarea aerului cu PM2,5  11,3 µg/m³ | 11,3 µg/m³ | 2020 | 7,2 | -10,2 | -0,5 |
| Zile cu indice de căldură peste 35 °C  1,28 zile | 1,28 zile | 2024 | 0,8 | -3,0 | 0,0 |
| Grade-zile de încălzire  0 grade-zile  Suma pe an: cu câte grade media fiecărei zile este sub 18 °C. Cu cât e mai mare, cu atât clădirile au nevoie de mai multă încălzire. | 0 grade-zile | 2020 | 0,0 | -5,6 | 0,0 |
| Ponderea cărbunelui în electricitate  0 % din total | 0 % din total | 2021 | 0,0 | 0,0 | 0,0 |
| Risc de inundații fluviale  0 din 10 | 0 din 10 | 2026 | 0,0 | -51,0 | 0,0 |
| Indicele de secetă (SPEI)  0,20 (sub 0: mai uscat decât de obicei) | 0,20 (sub 0: mai uscat decât de obicei) | 2023 | 0,0 | -12,7 | 0,0 |

Surse: Banca Mondială, indicele de risc INFORM și indicele ND-GAIN. Scorurile au fost recalculate în noiembrie 2026. Cifrele în sine sunt din anii 2019-2026; tabelul de mai sus arată anul fiecăreia.

Puteți întreba și ChatGPT, Claude sau alt asistent AI despre această țară și primiți răspunsuri din datele Criora.  [Cum conectați un asistent](https://criora.com/ro/docs/references/api-and-agents)

## Pentru jurnaliști și cercetători

Citează această pagină

Într-un rând

```
Sursa: Criora (criora.com), pe baza INFORM, ND-GAIN și Băncii Mondiale
```

APA

```
Criora. (2026). Kiribati: profil de risc climatic [Set de date]. Accesat la 13 noiembrie 2026, de la https://criora.com/ro/atlas/KIR
```

BibTeX

```
@misc{criora_atlas_KIR_2026,
  author = {{Criora}},
  title = {Kiribati: profil de risc climatic},
  year = {2026},
  url = {https://criora.com/ro/atlas/KIR},
  urldate = {2026-11-13}
}
```

Scorurile Criora sunt sub licența CC BY 4.0. Indicatorii fiecărei surse rămân sub condițiile acelei surse.

Încorporează pe site-ul tău

Gratuit și fără cont. Widgetul nu conține scripturi și arată cifrele acestei pagini. Păstrează linkul către sursă.
