---
title: "Saint Kitts și Nevis: risc climatic și creșterea nivelului mării · Criora"
description: "Saint Kitts și Nevis: risc 29 din 100, scăzut. Principalele amenințări: cicloni tropicali și creșterea nivelului mării. Riscul a scăzut recent. Pe baza datelor Băncii Mondiale, INFORM și ND-GAIN."
url: "https://criora.com/ro/atlas/KNA"
language: "ro"
---

# Saint Kitts și Nevis Risc climatic și creșterea nivelului mării

Saint Kitts și Nevis: risc 29 din 100, scăzut.

Regiune
:   Americile

Subregiune
:   Caraibe

Venit
:   Ridicat

1. Minim
2. Scăzut
3. Mediu
4. Înalt
5. Critic

Principala amenințare, creșterea nivelului mării, nu intră în scor: hărțile mondiale ale inundațiilor după care calculează INFORM nu văd aceste insule, așa că aici nu există o evaluare a inundațiilor dinspre mare. Scorul de 29 vine din celelalte amenințări și din felul în care țara le face față.

## Principalele amenințări

| Valoare | Pericol |  | Risc |
| --- | --- | --- | --- |
|  | Creșterea nivelului mării |  | Neevaluat |
| 8,6 din 10 | Vânt de ciclon |  | Critic |

[Mai jos, încă 6 amenințări: cutremure (3,6 din 10), epidemii (2,8 din 10), inundații fluviale (0,0 din 10), tsunami (0,0 din 10), secetă (0,0 din 10), conflicte (0,0 din 10).](https://criora.com/ro/atlas/KNA#threats)

Scorurile INFORM merg de la 0 la 10: cu cât un pericol lovește mai des și mai puternic și cu cât mai mulți oameni trăiesc acolo unde ajunge, cu atât scorul e mai mare.

Nivelul mării

1995-201420502100

Dacă emisiile continuă să crească
:   +0,21 m → +0,72 m

Dacă emisiile nu mai cresc
:   +0,19 m → +0,53 m

Creștere față de 1995-2014, proiecția regională IPCC AR6 pentru această coastă.

Viitor
:   [+2,1 °C până în 2080 față de 1970-2000, dacă emisiile continuă să crească](https://criora.com/ro/atlas/KNA#future)

Orașe
:   Niciun oraș de un milion de locuitori

[Deschide harta completă](https://criora.com/ro/?lat=17.31322258295703&lon=-62.734790000000004&layer=slr_projections%3A%3Aprojections&band=2)

---

## Evenimente live

Dezastrele încă în desfășurare și avertizările oficiale în vigoare, așa cum le raportează serviciile care le urmăresc.

Pulsul Pământului, de la 0 la 100. Crește odată cu numărul oamenilor amenințați acum de dezastre; 90 echivalează cu tsunamiul din 2004.

[Deschide harta live](https://criora.com/ro/?ref=atlas-pulse)

## De ce scorul este 29

Scorul general se compune din cinci părți; fiecare parte merge tot de la 0 la 100: cu cât e mai mare, cu atât riscul e mai mare. În 5 ani: cu câte puncte s-a schimbat o parte, un plus înseamnă creștere. Unde nu apare nicio schimbare, sursa nu are date pe cinci ani.

În 5 ani Risc

1. 18  Climă și energie   Minim    Inundații, secete, cicloni și epidemii, căldură și frig, energie și emisii.
2. 34  Natură   -0,1   Scăzut    Apă, hrană, sănătate, păduri și felul în care le va lovi schimbarea climei; cutremure și tsunami.
3. 20  Social   Scăzut    Sărăcie, sănătate, educație, inegalitate, conflicte și oameni nevoiți să-și părăsească casa.
4. 27  Deficit de guvernanță   Scăzut    Cât de prost funcționează statul, spitalele, comunicațiile, drumurile și pregătirea pentru dezastre.
5. 45  Deficit de adaptare   -3,4   Mediu    Cât de nepregătite sunt economia, statul și societatea să investească în protecția față de schimbarea climei.

## Ce alte amenințări mai sunt?

Cât de puternică este fiecare amenințare, pe scala de la 0 la 10 a indicelui de risc INFORM.

| Valoare | Pericol |  | Risc |
| --- | --- | --- | --- |
| 3,6 | Cutremure |  | Scăzut |
| 2,8 | Epidemii |  | Scăzut |
| 0,0 | Inundații fluviale |  | Minim |
| 0,0 | Tsunami |  | Minim |
| 0,0 | Secetă |  | Minim |
| 0,0 | Conflicte |  | Minim |

Scorul INFORM pentru epidemii este ridicat aici mai ales de indicatorul „dengue” (5,2 din 10).

Conflictele nu sunt un pericol natural, dar INFORM evaluează conflictele armate din țară și riscul altora noi pe aceeași scară ca celelalte amenințări.

## El Niño

El Niño este o încălzire a suprafeței Pacificului tropical care apare o dată la doi până la șapte ani și schimbă luni la rând ploile și temperaturile în multe părți ale lumii. El Niño este în desfășurare. Potrivit NOAA, va fi puternic sau foarte puternic aproximativ până în martie și va dura aproximativ până în mai.

Ce au adus acestei țări episoadele El Niño din trecut în aceleași luni ale anului:

Ianuarie-martie
:   Mai cald decât de obicei: 14 din cei 23 de ani cu El Niño în aceste luni, din 1950 încoace; de obicei, circa 8. Semn clar.

„Mai cald decât de obicei” înseamnă că, față de toți anii cu măsurători din această țară, aceste luni au intrat în treimea cea mai caldă. Luând toți anii, asta se întâmplă o dată la trei ani.

[Ce alte țări afectează El Niño](https://criora.com/ro/atlas/el-nino#KNA)

## Clima până în 2050 și 2080

Două viitoruri: dacă emisiile continuă să crească și dacă nu mai cresc. Nota de la final numește scenariile din spatele lor.

+2,1 °C

### Temperatură

în 2080 dacă emisiile continuă să crească

1970-200020502080

Dacă emisiile continuă să crească
:   +1,7 °C → +2,1 °C

Dacă emisiile nu mai cresc
:   +1,3 °C → +1,6 °C

Cea mai caldă lună: cu circa 2,2 °C mai cald până în 2080 dacă emisiile continuă să crească.

-355 mm

### Precipitații anuale

în 2080 dacă emisiile continuă să crească

1970-200020502080

Dacă emisiile continuă să crească
:   -354 mm → -355 mm

Dacă emisiile nu mai cresc
:   -315 mm → -269 mm

Cea mai uscată lună: cu circa 27 mm mai puține precipitații până în 2080 dacă emisiile continuă să crească. În 2025 au căzut în medie în țară circa 900 mm, așa că scăderea până în 2080 înseamnă cam 40 % din totalul anual.

Proiecții din date deschise: temperatura și ploaia din CMIP6 (NASA NEX-GDDP-CMIP6, mediana a 5 modele, față de 1970-2000), stresul hidric din WRI Aqueduct 4.0, inundațiile din WRI Aqueduct Floods (râuri: mediana celor 5 modele climatice ale sale; mare: creșterea mediană a nivelului mării) și nivelul mării din IPCC AR6 (mediana). Temperatura și ploaia sunt schimbări ale condițiilor medii, nu număr de zile extreme, și niciuna dintre aceste cifre nu este un nou scor de risc pentru un loc anume. Dacă emisiile continuă să crească: SSP5-8.5 (pentru inundații RCP8.5). Dacă emisiile nu mai cresc: SSP2-4.5 (pentru inundațiile râurilor RCP4.5). Dacă emisiile sunt reduse: SSP1-2.6, doar pentru stresul hidric, traiectoria de reducere pe care o calculează WRI.

## Verificați riscul la adresa dvs.

Cifrele țării sunt medii: în orașul dvs. riscul poate fi mai mare sau mai mic. Vedeți detaliile pentru o adresă sau un punct anume.

### Orice adresă sau localitate

Scrieți o adresă, un oraș sau un loc cunoscut și vedeți riscul exact în acel punct.

sau[alegeți un punct pe hartă →](https://criora.com/ro/)

## Saint Kitts și Nevis în context global

Clasat printre țări asemănătoare, de la cea mai sigură la cea mai expusă. Faceți clic pe o țară pentru a-i deschide pagina.

### Caraibe

locul 1 din 13, numărând de la cea mai sigură · jumătate din grup are sub 34

1. [1Saint Kitts și NevisScăzut29](https://criora.com/ro/atlas/KNA)
2. [2BarbadosScăzut31](https://criora.com/ro/atlas/BRB)
3. [3GrenadaScăzut32](https://criora.com/ro/atlas/GRD)
4. [4DominicaScăzut33](https://criora.com/ro/atlas/DMA)
5. [5Saint Vincent și GrenadineleScăzut33](https://criora.com/ro/atlas/VCT)
6. [6BahamasScăzut33](https://criora.com/ro/atlas/BHS)
7. [7Sfânta LuciaScăzut34](https://criora.com/ro/atlas/LCA)
8. [8Antigua și BarbudaScăzut35](https://criora.com/ro/atlas/ATG)
9. [9JamaicaScăzut39](https://criora.com/ro/atlas/JAM)
10. [10Trinidad și TobagoMediu40](https://criora.com/ro/atlas/TTO)

### Americile

locul 1 din 35, numărând de la cea mai sigură · jumătate din grup are sub 42

1. [1Saint Kitts și NevisScăzut29](https://criora.com/ro/atlas/KNA)
2. [2BarbadosScăzut31](https://criora.com/ro/atlas/BRB)
3. [3GrenadaScăzut32](https://criora.com/ro/atlas/GRD)
4. [4DominicaScăzut33](https://criora.com/ro/atlas/DMA)
5. [5Saint Vincent și GrenadineleScăzut33](https://criora.com/ro/atlas/VCT)
6. [6BahamasScăzut33](https://criora.com/ro/atlas/BHS)
7. [7UruguayScăzut33](https://criora.com/ro/atlas/URY)
8. [8CanadaScăzut34](https://criora.com/ro/atlas/CAN)
9. [9Sfânta LuciaScăzut34](https://criora.com/ro/atlas/LCA)
10. [10Antigua și BarbudaScăzut35](https://criora.com/ro/atlas/ATG)

### Venit ridicat

locul 13 din 64, numărând de la cea mai sigură · jumătate din grup are sub 34

1. [9LuxemburgScăzut27](https://criora.com/ro/atlas/LUX)
2. [10SuediaScăzut28](https://criora.com/ro/atlas/SWE)
3. [11Noua ZeelandăScăzut28](https://criora.com/ro/atlas/NZL)
4. [12ElvețiaScăzut28](https://criora.com/ro/atlas/CHE)
5. [13Saint Kitts și NevisScăzut29](https://criora.com/ro/atlas/KNA)
6. [14Regatul UnitScăzut30](https://criora.com/ro/atlas/GBR)
7. [15AustraliaScăzut30](https://criora.com/ro/atlas/AUS)
8. [16PalauScăzut31](https://criora.com/ro/atlas/PLW)
9. [17BarbadosScăzut31](https://criora.com/ro/atlas/BRB)
10. [18IrlandaScăzut31](https://criora.com/ro/atlas/IRL)

### Pune două țări față în față

Comparați cu orice altă țară după toate riscurile și traiectoria lor pe 5 ani.

[Compară](https://criora.com/ro/atlas/compare?a=KNA)

## Toți indicatorii

Toți indicatorii din care sunt construite scorurile de mai sus. Valoarea este cea publicată de sursă; riscul este scorul ei de la 0 la 100, mai mare înseamnă mai rău; ultimele două coloane compară acest scor cu țara tipică a lumii și a regiunii.

De exemplu, „Ponderea energiei regenerabile”: 1,50 % din energia totală în 2022. Este un risc de 98,4 din 100; țara de la mijlocul listei mondiale are 68,0, deci diferența față de lume este +30,4.

Ridică cel mai mult riscul: Ponderea energiei regenerabile (98,4); Ponderea electricității regenerabile (95,5); Grade-zile de răcire (77,0); cel mai puțin: Ponderea cărbunelui în electricitate (0,0); Accesul la combustibili curați (0,0); Grade-zile de încălzire (0,0).

|  |  | An |  | Față de lume | Față de regiune |
| --- | --- | --- | --- | --- | --- |
| Ponderea energiei regenerabile  1,50 % din energia totală | 1,50 % din energia totală | 2022 | 98,4 | +30,4 | +5,9 |
| Ponderea electricității regenerabile  4,53 % din total | 4,53 % din total | 2021 | 95,5 | +20,5 | +27,3 |
| Grade-zile de răcire  3.239 de grade-zile  Suma pe an: cu câte grade media fiecărei zile depășește 18 °C. Cu cât e mai mare, cu atât clădirile au nevoie de mai multă răcire. | 3.239 de grade-zile | 2024 | 77,0 | +24,5 | +10,2 |
| Temperatura suprafeței solului  27,2 °C  Temperatura solului însuși, așa cum o văd sateliții, în medie pe an. La soare, solul se încălzește mai mult decât aerul, așa că valoarea depășește de obicei temperatura aerului din prognoza meteo. | 27,2 °C | 2021 | 64,7 | -0,3 | -0,6 |
| Indicele de secetă (SPEI)  -1,00 (sub 0: mai uscat decât de obicei) | -1,00 (sub 0: mai uscat decât de obicei) | 2023 | 40,1 | +27,4 | +21,2 |
| Emisii de CO2 pe cap de locuitor  2,88 t CO2e pe locuitor | 2,88 t CO2e pe locuitor | 2024 | 30,6 | +1,9 | +1,4 |
| Protecția costieră oferită de habitatele naturale  77,2 din 100 | 77,2 din 100 | 2025 | 22,8 | -1,0 | -1,4 |
| Intensitatea energetică  2,63 MJ pe dolar de PIB | 2,63 MJ pe dolar de PIB | 2022 | 9,3 | -4,5 | -1,9 |
| Poluarea aerului cu PM2,5  8,59 µg/m³ | 8,59 µg/m³ | 2020 | 4,2 | -13,2 | -12,7 |
| Zile cu indice de căldură peste 35 °C  0,08 zile | 0,08 zile | 2024 | 0,1 | -3,7 | -2,1 |
| Risc de inundații fluviale  0 din 10 | 0 din 10 | 2026 | 0,0 | -51,0 | -42,0 |
| Grade-zile de încălzire  0 grade-zile  Suma pe an: cu câte grade media fiecărei zile este sub 18 °C. Cu cât e mai mare, cu atât clădirile au nevoie de mai multă încălzire. | 0 grade-zile | 2020 | 0,0 | -5,6 | -0,1 |
| Accesul la combustibili curați  100 % din populație | 100 % din populație | 2023 | 0,0 | -8,6 | -5,6 |
| Ponderea cărbunelui în electricitate  0 % din total | 0 % din total | 2021 | 0,0 | 0,0 | 0,0 |

Surse: Banca Mondială, indicele de risc INFORM și indicele ND-GAIN. Scorurile au fost recalculate în noiembrie 2026. Cifrele în sine sunt din anii 2020-2026; tabelul de mai sus arată anul fiecăreia.

Puteți întreba și ChatGPT, Claude sau alt asistent AI despre această țară și primiți răspunsuri din datele Criora.  [Cum conectați un asistent](https://criora.com/ro/docs/references/api-and-agents)

## Pentru jurnaliști și cercetători

Citează această pagină

Într-un rând

```
Sursa: Criora (criora.com), pe baza INFORM, ND-GAIN și Băncii Mondiale
```

APA

```
Criora. (2026). Saint Kitts și Nevis: profil de risc climatic [Set de date]. Accesat la 13 noiembrie 2026, de la https://criora.com/ro/atlas/KNA
```

BibTeX

```
@misc{criora_atlas_KNA_2026,
  author = {{Criora}},
  title = {Saint Kitts și Nevis: profil de risc climatic},
  year = {2026},
  url = {https://criora.com/ro/atlas/KNA},
  urldate = {2026-11-13}
}
```

Scorurile Criora sunt sub licența CC BY 4.0. Indicatorii fiecărei surse rămân sub condițiile acelei surse.

Încorporează pe site-ul tău

Gratuit și fără cont. Widgetul nu conține scripturi și arată cifrele acestei pagini. Păstrează linkul către sursă.
