---
title: "Peru: risc climatic și harta pericolelor · Criora"
description: "Peru: risc 51 din 100, mediu. Principalele amenințări: cutremure și tsunamiuri. Pe baza datelor Băncii Mondiale, INFORM și ND-GAIN."
url: "https://criora.com/ro/atlas/PER"
language: "ro"
---

# Peru Risc climatic și harta pericolelor

Peru: risc 51 din 100, mediu.

Regiune
:   Americile

Subregiune
:   America de Sud

Venit
:   Mediu superior

1. Minim
2. Scăzut
3. Mediu
4. Înalt
5. Critic

Unele hazarde sunt puternice aici, iar țara le face față greu, dar scorul ține cont și de celelalte părți de mai jos, mai blânde, așa că riscul general este mediu.

## Principalele amenințări

| Valoare | Pericol |  | Risc |
| --- | --- | --- | --- |
| 9,6 din 10 | Cutremure |  | Critic |
| 9,1 din 10 | Tsunami |  | Critic |
| 6,6 din 10 | Inundații fluviale |  | Înalt |
| 5,6 din 10 | Epidemii |  | Mediu |

[Mai jos, încă 4 amenințări: conflicte (5,7 din 10), secetă (3,8 din 10), inundații costiere (3,3 din 10), vânt de ciclon (0,0 din 10).](https://criora.com/ro/atlas/PER#threats)

Scorurile INFORM merg de la 0 la 10: cu cât un pericol lovește mai des și mai puternic și cu cât mai mulți oameni trăiesc acolo unde ajunge, cu atât scorul e mai mare.

Scorul INFORM pentru epidemii este ridicat aici mai ales de indicatorul „dengue” (7,8 din 10).

Viitor
:   [+3,1 °C până în 2080 față de 1970-2000, dacă emisiile continuă să crească; nivelul mării la coastă +72 cm până în 2100 față de 1995-2014](https://criora.com/ro/atlas/PER#future)

Orașe
:   [Lima, Arequipa, Trujillo](https://criora.com/ro/atlas/PER#cities)

Harta hazardelor

[Harta hazardelor: Cutremure: cât de tare se zguduie pământul la un cutremur cu o șansă din zece de a se produce în 50 de ani. Sursa: GSHAP.](https://criora.com/ro/?lat=-12.046067&lon=-77.052008&layer=seismic_hazard%3A%3Apga_475&band=1)

Nesimțite  Severe

Cutremure: cât de tare se zguduie pământul la un cutremur cu o șansă din zece de a se produce în 50 de ani. Sursa: GSHAP.

[Deschide harta completă](https://criora.com/ro/?lat=-12.046067&lon=-77.052008&layer=seismic_hazard%3A%3Apga_475&band=1)

Tot pe hartă: [inundații fluviale](https://criora.com/ro/?lat=-12.046067&lon=-77.052008&layer=flood_riverine%3A%3Ainundation&band=1) · [secete](https://criora.com/ro/?lat=-12.046067&lon=-77.052008&layer=aqueduct_water_stress%3A%3Adrr&band=1) · [incendii](https://criora.com/ro/?lat=-12.046067&lon=-77.052008&layer=burned_area%3A%3Aclimatology_22yr&band=1)

---

## Evenimente live

Dezastrele încă în desfășurare și avertizările oficiale în vigoare, așa cum le raportează serviciile care le urmăresc.

Pulsul Pământului, de la 0 la 100. Crește odată cu numărul oamenilor amenințați acum de dezastre; 90 echivalează cu tsunamiul din 2004.

[Deschide harta live](https://criora.com/ro/?ref=atlas-pulse)

## De ce scorul este 51

Scorul general se compune din cinci părți; fiecare parte merge tot de la 0 la 100: cu cât e mai mare, cu atât riscul e mai mare. În 5 ani: cu câte puncte s-a schimbat o parte, un plus înseamnă creștere. Unde nu apare nicio schimbare, sursa nu are date pe cinci ani.

În 5 ani Risc

1. 47  Climă și energie   Mediu    Inundații, secete, cicloni și epidemii, căldură și frig, energie și emisii.
2. 55  Natură   -0,7   Mediu    Apă, hrană, sănătate, păduri și felul în care le va lovi schimbarea climei; cutremure și tsunami.
3. 35  Social   Scăzut    Sărăcie, sănătate, educație, inegalitate, conflicte și oameni nevoiți să-și părăsească casa.
4. 56  Deficit de guvernanță   Mediu    Cât de prost funcționează statul, spitalele, comunicațiile, drumurile și pregătirea pentru dezastre.
5. 62  Deficit de adaptare   +2,8   Înalt    Cât de nepregătite sunt economia, statul și societatea să investească în protecția față de schimbarea climei.

## Ce alte amenințări mai sunt?

Cât de puternică este fiecare amenințare, pe scala de la 0 la 10 a indicelui de risc INFORM.

| Valoare | Pericol |  | Risc |
| --- | --- | --- | --- |
| 5,7 | Conflicte |  | Mediu |
| 3,8 | Secetă |  | Scăzut |
| 3,3 | Inundații costiere |  | Scăzut |
| 0,0 | Vânt de ciclon |  | Minim |

INFORM nu evaluează incendiile de vegetație. Sateliții au văzut arzând aici cam 0,1 % din uscat într-un an obișnuit între 2002 și 2023, inclusiv focurile de pe câmpuri (NASA GFED).

Conflictele nu sunt un pericol natural, dar INFORM evaluează conflictele armate din țară și riscul altora noi pe aceeași scară ca celelalte amenințări.

## El Niño

El Niño este o încălzire a suprafeței Pacificului tropical care apare o dată la doi până la șapte ani și schimbă luni la rând ploile și temperaturile în multe părți ale lumii. El Niño este în desfășurare. Potrivit NOAA, va fi puternic sau foarte puternic aproximativ până în martie și va dura aproximativ până în mai.

Ce au adus acestei țări episoadele El Niño din trecut în aceleași luni ale anului:

Noiembrie-ianuarie
:   Mai cald decât de obicei: 18 din cei 26 de ani cu El Niño în aceste luni, din 1950 încoace; de obicei, circa 9. Semn clar.

Februarie-aprilie
:   Mai cald decât de obicei: 15 din cei 19 ani cu El Niño în aceste luni, din 1950 încoace; de obicei, circa 6. Semn clar.

„Mai cald decât de obicei” înseamnă că, față de toți anii cu măsurători din această țară, aceste luni au intrat în treimea cea mai caldă. Luând toți anii, asta se întâmplă o dată la trei ani.

Aceste rânduri sunt media țării. Am citit și împrejurimile fiecăruia dintre orașele ei: niciunul nu a arătat un semn clar pe care media nu îl arată.

[Ce alte țări afectează El Niño](https://criora.com/ro/atlas/el-nino#PER)

## Clima până în 2050 și 2080

Două viitoruri: dacă emisiile continuă să crească și dacă nu mai cresc. Nota de la final numește scenariile din spatele lor.

+3,1 °C

### Temperatură

în 2080 dacă emisiile continuă să crească

1970-200020502080

Dacă emisiile continuă să crească
:   +2,1 °C → +3,1 °C

Dacă emisiile nu mai cresc
:   +1,6 °C → +2,1 °C

Cea mai caldă lună: cu circa 4,1 °C mai cald până în 2080 dacă emisiile continuă să crească.

+122 mm

### Precipitații anuale

în 2080 dacă emisiile continuă să crească

1970-200020502080

Dacă emisiile continuă să crească
:   +90 mm → +122 mm

Dacă emisiile nu mai cresc
:   +95 mm → +134 mm

Cea mai uscată lună: cu circa 8 mm mai puține precipitații până în 2080 dacă emisiile continuă să crească. În 2025 au căzut în medie în țară circa 2.370 mm, așa că creșterea până în 2080 înseamnă cam 5 % din totalul anual.

18 %

### Teritoriu cu stres hidric ridicat

în 2080 dacă emisiile continuă să crească

Acum20502080

Dacă emisiile continuă să crească
:   18 % → 18 %

Dacă emisiile sunt reduse
:   18 % → 18 %

Partea din teritoriu unde oamenii și agricultura extrag o mare parte din apa pe care o reînnoiesc râurile și pânzele freatice, pe bazine WRI Aqueduct; astăzi 19 %. WRI evaluează fiecare bazin în întregime, așa că partea se schimbă în salturi, în sus sau în jos, când un bazin mare trece pragul de stres ridicat.

3,8 %

### Inundații fluviale

în 2080 dacă emisiile continuă să crească

Acum20502080

Dacă emisiile continuă să crească
:   3,3 % → 3,8 %

Dacă emisiile nu mai cresc
:   3 % → 3,1 %

Partea din uscat aflată sub cel puțin 0,5 m de apă la o viitură centenară, peste viitura unui an obișnuit, în modelul global WRI Aqueduct; astăzi 2,8 %. Fiecare proiecție este mediana celor cinci modele climatice ale sale.

Zonele climatice ale țării

Scenariu

Până în 2080, 16% din teritoriu se deplasează spre o zonă climatică mai caldă.

Dacă emisiile continuă să crească: ce parte din țară va ocupa fiecare zonă climatică.

Acum

19%

Tropical 55%

14%

2050

14%

14%

Tropical 58%

14%

2080

17%

Tropical 60%

14%

Polar: fără anotimp caldTemperat cald: ierni blândeTropical: cald tot anulUscat: puține precipitații

Zone climatice după Köppen-Geiger (Beck et al. 2023), astăzi și în proiecțiile modelelor climatice. Scorul țării prezentat mai sus nu le include.

### Nivelul mării

La o inundație gravă dinspre mare, de felul celor așteptate o dată pe secol, cu marea la nivelul prevăzut pentru 2080 dacă emisiile continuă să crească și fără diguri, apa ar putea acoperi o parte din uscatul din jurul orașelor de mai jos.

Tumbes · Uscat sub apă 2,1 %Adâncimea apei pe hartă 0 m3 m[Deschide harta live](https://criora.com/ro/?lat=-3.57&lon=-80.46&view=1&layer=flood_coastal::inundation&band=5)[Natural Earth](https://www.naturalearthdata.com/)

#### Creșterea nivelului mării la coastă

1995-201420502100

Dacă emisiile continuă să crească
:   +0,21 m → +0,72 m

Dacă emisiile nu mai cresc
:   +0,18 m → +0,50 m

#### Orașe la care ar putea ajunge apa mării

Uscat sub apă

Uscat sub apă: partea din uscat pe o rază de 12 km de centru pe care o inundație dinspre mare, de felul celor care vin o dată pe secol, ar acoperi-o cu cel puțin 0,5 m de apă în 2080 dacă emisiile continuă să crească (RCP8.5, creșterea mediană a nivelului mării, cu tasarea terenului), fără diguri. Marea, râurile și lacurile nu se socotesc uscat. Modelul nu duce valul de furtună în sus pe un estuar sau într-un port, așa că un oraș port din amonte poate ieși prea jos, iar într-o deltă largă poate duce apa prea departe în interior. Sursa: WRI Aqueduct Floods.

Creștere față de 1995-2014: estimare regională pentru coasta țării (mediana IPCC AR6), nu media globală.

Proiecții din date deschise: temperatura și ploaia din CMIP6 (NASA NEX-GDDP-CMIP6, mediana a 5 modele, față de 1970-2000), stresul hidric din WRI Aqueduct 4.0, inundațiile din WRI Aqueduct Floods (râuri: mediana celor 5 modele climatice ale sale; mare: creșterea mediană a nivelului mării) și nivelul mării din IPCC AR6 (mediana). Temperatura și ploaia sunt schimbări ale condițiilor medii, nu număr de zile extreme, și niciuna dintre aceste cifre nu este un nou scor de risc pentru un loc anume. Dacă emisiile continuă să crească: SSP5-8.5 (pentru inundații RCP8.5). Dacă emisiile nu mai cresc: SSP2-4.5 (pentru inundațiile râurilor RCP4.5). Dacă emisiile sunt reduse: SSP1-2.6, doar pentru stresul hidric, traiectoria de reducere pe care o calculează WRI.

## Orașe cu pagină proprie

Orașele sunt ordonate după populație, potrivit estimării ONU, de la cel mai mare. ONU numără un oraș în limitele lui în unele țări și împreună cu suburbiile în altele; cele dintr-o aglomerare stau unul după altul. Lista cuprinde doar orașele care au aici o pagină proprie. Sub fiecare nume, principalele riscuri ale orașului și comparația cu 626 de orașe mari ale lumii.

- [Lima](https://criora.com/ro/atlas/PER/lima)   · 11,5 mil. de locuitori   Cutremure: zguduiri violente pe teren ferm (0,7 g), mai puternice pe teren moale. Mai puternic decât în 99 % din marile orașe ale lumii.
- [Arequipa](https://criora.com/ro/atlas/PER/arequipa)   · 984 K de locuitori   Cutremure: zguduiri foarte puternice pe teren ferm (0,33 g), mai puternice pe teren moale. Mai puternic decât în 90 % din marile orașe ale lumii.
- [Trujillo](https://criora.com/ro/atlas/PER/trujillo)   · 929 K de locuitori   Cutremure: zguduiri severe pe teren ferm (0,46 g), mai puternice pe teren moale. Mai puternic decât în 97 % din marile orașe ale lumii.

g este accelerația gravitației: de la circa 0,1 g, zguduirea este puternică și poate produce avarii ușoare clădirilor.

## Verificați riscul la adresa dvs.

Cifrele țării sunt medii: în orașul dvs. riscul poate fi mai mare sau mai mic. Vedeți detaliile pentru o adresă sau un punct anume.

### Orice adresă sau localitate

Scrieți o adresă, un oraș sau un loc cunoscut și vedeți riscul exact în acel punct.

sau[alegeți un punct pe hartă →](https://criora.com/ro/)

## Peru în context global

Clasat printre țări asemănătoare, de la cea mai sigură la cea mai expusă. Faceți clic pe o țară pentru a-i deschide pagina.

### America de Sud

locul 10 din 12, numărând de la cea mai sigură · jumătate din grup are sub 46

1. [3ParaguayMediu43](https://criora.com/ro/atlas/PRY)
2. [4BraziliaMediu44](https://criora.com/ro/atlas/BRA)
3. [5ArgentinaMediu44](https://criora.com/ro/atlas/ARG)
4. [6GuyanaMediu46](https://criora.com/ro/atlas/GUY)
5. [7SurinameMediu46](https://criora.com/ro/atlas/SUR)
6. [8BoliviaMediu50](https://criora.com/ro/atlas/BOL)
7. [9ColumbiaMediu51](https://criora.com/ro/atlas/COL)
8. [10PeruMediu51](https://criora.com/ro/atlas/PER)
9. [11EcuadorMediu51](https://criora.com/ro/atlas/ECU)
10. [12VenezuelaMediu55](https://criora.com/ro/atlas/VEN)

### Americile

locul 28 din 35, numărând de la cea mai sigură · jumătate din grup are sub 42

1. [24Republica DominicanăMediu46](https://criora.com/ro/atlas/DOM)
2. [25BoliviaMediu50](https://criora.com/ro/atlas/BOL)
3. [26El SalvadorMediu50](https://criora.com/ro/atlas/SLV)
4. [27ColumbiaMediu51](https://criora.com/ro/atlas/COL)
5. [28PeruMediu51](https://criora.com/ro/atlas/PER)
6. [29EcuadorMediu51](https://criora.com/ro/atlas/ECU)
7. [30NicaraguaMediu51](https://criora.com/ro/atlas/NIC)
8. [31MexicMediu52](https://criora.com/ro/atlas/MEX)
9. [32GuatemalaMediu54](https://criora.com/ro/atlas/GTM)
10. [33VenezuelaMediu55](https://criora.com/ro/atlas/VEN)

### Venit mediu superior

locul 50 din 58, numărând de la cea mai sigură · jumătate din grup are sub 44

1. [46ThailandaMediu49](https://criora.com/ro/atlas/THA)
2. [47LibiaMediu50](https://criora.com/ro/atlas/LBY)
3. [48El SalvadorMediu50](https://criora.com/ro/atlas/SLV)
4. [49ColumbiaMediu51](https://criora.com/ro/atlas/COL)
5. [50PeruMediu51](https://criora.com/ro/atlas/PER)
6. [51EcuadorMediu51](https://criora.com/ro/atlas/ECU)
7. [52MexicMediu52](https://criora.com/ro/atlas/MEX)
8. [53IndoneziaMediu53](https://criora.com/ro/atlas/IDN)
9. [54FilipineMediu54](https://criora.com/ro/atlas/PHL)
10. [55GuatemalaMediu54](https://criora.com/ro/atlas/GTM)

### Pune două țări față în față

Comparați cu orice altă țară după toate riscurile și traiectoria lor pe 5 ani.

[Compară](https://criora.com/ro/atlas/compare?a=PER)

## Toți indicatorii

Toți indicatorii din care sunt construite scorurile de mai sus. Valoarea este cea publicată de sursă; riscul este scorul ei de la 0 la 100, mai mare înseamnă mai rău; ultimele două coloane compară acest scor cu țara tipică a lumii și a regiunii.

De exemplu, „Ponderea energiei regenerabile”: 30,6 % din energia totală în 2021. Este un risc de 68,3 din 100; țara de la mijlocul listei mondiale are 75,3, deci diferența față de lume este -7,0.

Ridică cel mai mult riscul: Ponderea energiei regenerabile (68,3); Risc de inundații fluviale (66,0); Temperatura suprafeței solului (64,1); cel mai puțin: Ponderea cărbunelui în electricitate (0,1); Zile cu indice de căldură peste 35 °C (1,1); Intensitatea energetică (7,5).

|  |  | An |  | Față de lume | Față de regiune |
| --- | --- | --- | --- | --- | --- |
| Ponderea energiei regenerabile  30,6 % din energia totală | 30,6 % din energia totală | 2021 | 68,3 | -7,0 | -12,1 |
| Risc de inundații fluviale  6,6 din 10 | 6,6 din 10 | 2026 | 66,0 | +15,0 | +24,0 |
| Temperatura suprafeței solului  26,9 °C  Temperatura solului însuși, așa cum o văd sateliții, în medie pe an. La soare, solul se încălzește mai mult decât aerul, așa că valoarea depășește de obicei temperatura aerului din prognoza meteo. | 26,9 °C | 2021 | 64,1 | -1,0 | -1,2 |
| Consumul de energie pe cap de locuitor  823 kg echivalent petrol pe locuitor | 823 kg echivalent petrol pe locuitor | 2023 | 44,8 | -10,3 | -3,9 |
| Indicele de secetă (SPEI)  -1,07 (sub 0: mai uscat decât de obicei) | -1,07 (sub 0: mai uscat decât de obicei) | 2023 | 42,7 | +30,0 | +23,8 |
| Protecția costieră oferită de habitatele naturale  58,8 din 100 | 58,8 din 100 | 2025 | 41,2 | +17,4 | +17,0 |
| Grade-zile de răcire  1.619 grade-zile  Suma pe an: cu câte grade media fiecărei zile depășește 18 °C. Cu cât e mai mare, cu atât clădirile au nevoie de mai multă răcire. | 1.619 grade-zile | 2024 | 38,5 | -14,0 | -28,3 |
| Ponderea electricității regenerabile  61,8 % din total | 61,8 % din total | 2021 | 38,2 | -36,8 | -30,0 |
| Poluarea aerului cu PM2,5  27,0 µg/m³ | 27,0 µg/m³ | 2020 | 25,0 | +7,6 | +8,1 |
| Emisii de CO2 pe cap de locuitor  2,02 t CO2e pe locuitor | 2,02 t CO2e pe locuitor | 2024 | 25,0 | -3,7 | -4,2 |
| Grade-zile de încălzire  1.018 grade-zile  Suma pe an: cu câte grade media fiecărei zile este sub 18 °C. Cu cât e mai mare, cu atât clădirile au nevoie de mai multă încălzire. | 1.018 grade-zile | 2024 | 12,3 | +1,8 | +11,3 |
| Importuri de energie  12,2 % din consumul de energie | 12,2 % din consumul de energie | 2022 | 12,2 | -15,5 | -6,9 |
| Accesul la combustibili curați  91,8 % din populație | 91,8 % din populație | 2023 | 8,2 | -0,4 | +2,6 |
| Intensitatea energetică  2,30 MJ pe dolar de PIB | 2,30 MJ pe dolar de PIB | 2021 | 7,5 | -10,0 | -6,1 |
| Zile cu indice de căldură peste 35 °C  1,69 zile | 1,69 zile | 2024 | 1,1 | -2,7 | -1,0 |
| Ponderea cărbunelui în electricitate  0,06 % din total | 0,06 % din total | 2023 | 0,1 | -14,1 | -6,1 |

Surse: Banca Mondială, indicele de risc INFORM și indicele ND-GAIN. Scorurile au fost recalculate în noiembrie 2026. Cifrele în sine sunt din anii 2020-2026; tabelul de mai sus arată anul fiecăreia.

Puteți întreba și ChatGPT, Claude sau alt asistent AI despre această țară și primiți răspunsuri din datele Criora.  [Cum conectați un asistent](https://criora.com/ro/docs/references/api-and-agents)

## Pentru jurnaliști și cercetători

Citează această pagină

Într-un rând

```
Sursa: Criora (criora.com), pe baza INFORM, ND-GAIN și Băncii Mondiale
```

APA

```
Criora. (2026). Peru: profil de risc climatic [Set de date]. Accesat la 13 noiembrie 2026, de la https://criora.com/ro/atlas/PER
```

BibTeX

```
@misc{criora_atlas_PER_2026,
  author = {{Criora}},
  title = {Peru: profil de risc climatic},
  year = {2026},
  url = {https://criora.com/ro/atlas/PER},
  urldate = {2026-11-13}
}
```

Scorurile Criora sunt sub licența CC BY 4.0. Indicatorii fiecărei surse rămân sub condițiile acelei surse.

Încorporează pe site-ul tău

Gratuit și fără cont. Widgetul nu conține scripturi și arată cifrele acestei pagini. Păstrează linkul către sursă.
