---
title: "Palau: risc climatic și harta pericolelor · Criora"
description: "Palau: risc 31 din 100, scăzut. Principalele amenințări: creșterea nivelului mării, inundații costiere și tsunamiuri. Riscul a scăzut recent. Pe baza datelor Băncii Mondiale, INFORM și ND-GAIN."
url: "https://criora.com/ro/atlas/PLW"
language: "ro"
---

# Palau Risc climatic și harta pericolelor

Palau: risc 31 din 100, scăzut.

Regiune
:   Oceania

Subregiune
:   Micronezia

Venit
:   Ridicat

1. Minim
2. Scăzut
3. Mediu
4. Înalt
5. Critic

Unele hazarde sunt puternice aici, dar scorul ține cont și de cât de bine le face față țara, așa că riscul general este scăzut.

## Principalele amenințări

| Valoare | Pericol |  | Risc |
| --- | --- | --- | --- |
| 4,4 din 10 | Inundații costiere |  | Mediu |
| 4,4 din 10 | Tsunami |  | Mediu |

[Mai jos, încă 6 amenințări: secetă (3,5 din 10), epidemii (2,0 din 10), vânt de ciclon (0,5 din 10), cutremure (0,1 din 10), inundații fluviale (0,0 din 10), conflicte (0,0 din 10).](https://criora.com/ro/atlas/PLW#threats)

Scorurile INFORM merg de la 0 la 10: cu cât un pericol lovește mai des și mai puternic și cu cât mai mulți oameni trăiesc acolo unde ajunge, cu atât scorul e mai mare.

Viitor
:   [+2,3 °C până în 2080 față de 1970-2000, dacă emisiile continuă să crească; nivelul mării la coastă +83 cm până în 2100 față de 1995-2014](https://criora.com/ro/atlas/PLW#future)

Orașe
:   Niciun oraș de un milion de locuitori

Harta hazardelor

[Harta hazardelor: Creșterea nivelului mării: cu cât mai sus se așteaptă să fie marea în 2050 decât în 1995-2014 dacă emisiile nu mai cresc, după mediana IPCC (AR6).](https://criora.com/ro/?lat=7.536412653778821&lon=134.58344750000003&layer=slr_projections%3A%3Aprojections&band=2)

0  100 cm

Creșterea nivelului mării: cu cât mai sus se așteaptă să fie marea în 2050 decât în 1995-2014 dacă emisiile nu mai cresc, după mediana IPCC (AR6).

[Deschide harta completă](https://criora.com/ro/?lat=7.536412653778821&lon=134.58344750000003&layer=slr_projections%3A%3Aprojections&band=2)

Tot pe hartă: [secete](https://criora.com/ro/?lat=7.536412653778821&lon=134.58344750000003&layer=aqueduct_water_stress%3A%3Adrr&band=1)

---

## Evenimente live

Dezastrele încă în desfășurare și avertizările oficiale în vigoare, așa cum le raportează serviciile care le urmăresc.

Pulsul Pământului, de la 0 la 100. Crește odată cu numărul oamenilor amenințați acum de dezastre; 90 echivalează cu tsunamiul din 2004.

[Deschide harta live](https://criora.com/ro/?ref=atlas-pulse)

## De ce scorul este 31

Scorul general se compune din cinci părți; fiecare parte merge tot de la 0 la 100: cu cât e mai mare, cu atât riscul e mai mare. În 5 ani: cu câte puncte s-a schimbat o parte, un plus înseamnă creștere. Unde nu apare nicio schimbare, sursa nu are date pe cinci ani.

În 5 ani Risc

1. 22  Climă și energie   Scăzut    Inundații, secete, cicloni și epidemii, căldură și frig, energie și emisii.
2. 25  Natură   +0,2   Scăzut    Apă, hrană, sănătate, păduri și felul în care le va lovi schimbarea climei; cutremure și tsunami.
3. 25  Social   Scăzut    Sărăcie, sănătate, educație, inegalitate, conflicte și oameni nevoiți să-și părăsească casa.
4. 33  Deficit de guvernanță   Scăzut    Cât de prost funcționează statul, spitalele, comunicațiile, drumurile și pregătirea pentru dezastre.
5. 49  Deficit de adaptare   -5,5   Mediu    Cât de nepregătite sunt economia, statul și societatea să investească în protecția față de schimbarea climei.

## Ce alte amenințări mai sunt?

Cât de puternică este fiecare amenințare, pe scala de la 0 la 10 a indicelui de risc INFORM.

| Valoare | Pericol |  | Risc |
| --- | --- | --- | --- |
| 3,5 | Secetă |  | Scăzut |
| 2,0 | Epidemii |  | Scăzut |
| 0,5 | Vânt de ciclon |  | Minim |
| 0,1 | Cutremure |  | Minim |
| 0,0 | Inundații fluviale |  | Minim |
| 0,0 | Conflicte |  | Minim |

Scorul INFORM pentru epidemii este ridicat aici mai ales de indicatorul „dengue” (3,3 din 10).

Conflictele nu sunt un pericol natural, dar INFORM evaluează conflictele armate din țară și riscul altora noi pe aceeași scară ca celelalte amenințări.

## El Niño

El Niño este o încălzire a suprafeței Pacificului tropical care apare o dată la doi până la șapte ani și schimbă luni la rând ploile și temperaturile în multe părți ale lumii. El Niño este în desfășurare. Potrivit NOAA, va fi puternic sau foarte puternic aproximativ până în martie și va dura aproximativ până în mai.

Ce au adus acestei țări episoadele El Niño din trecut în aceleași luni ale anului:

Noiembrie-ianuarie
:   Mai uscat decât de obicei: 17 din cei 26 de ani cu El Niño în aceste luni, din 1950 încoace; de obicei, circa 9. Semn clar.

Ianuarie-martie
:   Mai răcoros decât de obicei: 12 din cei 23 de ani cu El Niño în aceste luni, din 1950 încoace; de obicei, circa 8. Semn slab, poate întâmplare.

Februarie-aprilie
:   Mai uscat decât de obicei: 14 din cei 19 ani cu El Niño în aceste luni, din 1950 încoace; de obicei, circa 6. Semn clar.

„Mai uscat decât de obicei” înseamnă că, față de toți anii cu măsurători din această țară, aceste luni au intrat în treimea cea mai uscată. Luând toți anii, asta se întâmplă o dată la trei ani.

[Ce alte țări afectează El Niño](https://criora.com/ro/atlas/el-nino#PLW)

## Clima până în 2050 și 2080

Două viitoruri: dacă emisiile continuă să crească și dacă nu mai cresc. Nota de la final numește scenariile din spatele lor.

+2,3 °C

### Temperatură

în 2080 dacă emisiile continuă să crească

1970-200020502080

Dacă emisiile continuă să crească
:   +1,6 °C → +2,3 °C

Dacă emisiile nu mai cresc
:   +1,2 °C → +1,5 °C

Cea mai caldă lună: cu circa 2,3 °C mai cald până în 2080 dacă emisiile continuă să crească.

+171 mm

### Precipitații anuale

în 2080 dacă emisiile continuă să crească

1970-200020502080

Dacă emisiile continuă să crească
:   +86 mm → +171 mm

Dacă emisiile nu mai cresc
:   +26 mm → +101 mm

Cea mai uscată lună: cu circa 8 mm mai puține precipitații până în 2080 dacă emisiile continuă să crească. În 2025 au căzut în medie în țară circa 4.110 mm, așa că creșterea până în 2080 înseamnă cam 4 % din totalul anual.

Zonele climatice ale țării

Scenariu

Zonele climatice rămân în mare aceleași până în 2080.

Dacă emisiile continuă să crească: ce parte din țară va ocupa fiecare zonă climatică.

Acum

Tropical 100%

2050

Tropical 100%

2080

Tropical 100%

Tropical: cald tot anul

Zone climatice după Köppen-Geiger (Beck et al. 2023), astăzi și în proiecțiile modelelor climatice. Scorul țării prezentat mai sus nu le include.

### Nivelul mării

#### Creșterea nivelului mării la coastă

1995-201420502100

Dacă emisiile continuă să crească
:   +0,24 m → +0,83 m

Dacă emisiile nu mai cresc
:   +0,21 m → +0,61 m

Creștere față de 1995-2014: estimare regională pentru coasta țării (mediana IPCC AR6), nu media globală.

Proiecții din date deschise: temperatura și ploaia din CMIP6 (NASA NEX-GDDP-CMIP6, mediana a 5 modele, față de 1970-2000), stresul hidric din WRI Aqueduct 4.0, inundațiile din WRI Aqueduct Floods (râuri: mediana celor 5 modele climatice ale sale; mare: creșterea mediană a nivelului mării) și nivelul mării din IPCC AR6 (mediana). Temperatura și ploaia sunt schimbări ale condițiilor medii, nu număr de zile extreme, și niciuna dintre aceste cifre nu este un nou scor de risc pentru un loc anume. Dacă emisiile continuă să crească: SSP5-8.5 (pentru inundații RCP8.5). Dacă emisiile nu mai cresc: SSP2-4.5 (pentru inundațiile râurilor RCP4.5). Dacă emisiile sunt reduse: SSP1-2.6, doar pentru stresul hidric, traiectoria de reducere pe care o calculează WRI.

## Verificați riscul la adresa dvs.

Cifrele țării sunt medii: în orașul dvs. riscul poate fi mai mare sau mai mic. Vedeți detaliile pentru o adresă sau un punct anume.

### Orice adresă sau localitate

Scrieți o adresă, un oraș sau un loc cunoscut și vedeți riscul exact în acel punct.

sau[alegeți un punct pe hartă →](https://criora.com/ro/)

## Palau în context global

Clasat printre țări asemănătoare, de la cea mai sigură la cea mai expusă. Faceți clic pe o țară pentru a-i deschide pagina.

### Micronezia

locul 1 din 5, numărând de la cea mai sigură

1. [1PalauScăzut31](https://criora.com/ro/atlas/PLW)
2. [2NauruScăzut39](https://criora.com/ro/atlas/NRU)
3. [3Insulele MarshallMediu40](https://criora.com/ro/atlas/MHL)
4. [4MicroneziaMediu42](https://criora.com/ro/atlas/FSM)
5. [5KiribatiMediu43](https://criora.com/ro/atlas/KIR)

### Oceania

locul 3 din 14, numărând de la cea mai sigură · jumătate din grup are sub 40

1. [1Noua ZeelandăScăzut28](https://criora.com/ro/atlas/NZL)
2. [2AustraliaScăzut30](https://criora.com/ro/atlas/AUS)
3. [3PalauScăzut31](https://criora.com/ro/atlas/PLW)
4. [4FijiScăzut34](https://criora.com/ro/atlas/FJI)
5. [5SamoaScăzut38](https://criora.com/ro/atlas/WSM)
6. [6NauruScăzut39](https://criora.com/ro/atlas/NRU)
7. [7TuvaluScăzut39](https://criora.com/ro/atlas/TUV)
8. [8Insulele MarshallMediu40](https://criora.com/ro/atlas/MHL)
9. [9TongaMediu42](https://criora.com/ro/atlas/TON)
10. [10MicroneziaMediu42](https://criora.com/ro/atlas/FSM)

### Venit ridicat

locul 16 din 64, numărând de la cea mai sigură · jumătate din grup are sub 34

1. [12ElvețiaScăzut28](https://criora.com/ro/atlas/CHE)
2. [13Saint Kitts și NevisScăzut29](https://criora.com/ro/atlas/KNA)
3. [14Regatul UnitScăzut30](https://criora.com/ro/atlas/GBR)
4. [15AustraliaScăzut30](https://criora.com/ro/atlas/AUS)
5. [16PalauScăzut31](https://criora.com/ro/atlas/PLW)
6. [17BarbadosScăzut31](https://criora.com/ro/atlas/BRB)
7. [18IrlandaScăzut31](https://criora.com/ro/atlas/IRL)
8. [19AustriaScăzut31](https://criora.com/ro/atlas/AUT)
9. [20IsraelScăzut31](https://criora.com/ro/atlas/ISR)
10. [21EstoniaScăzut32](https://criora.com/ro/atlas/EST)

### Pune două țări față în față

Comparați cu orice altă țară după toate riscurile și traiectoria lor pe 5 ani.

[Compară](https://criora.com/ro/atlas/compare?a=PLW)

## Toți indicatorii

Toți indicatorii din care sunt construite scorurile de mai sus. Valoarea este cea publicată de sursă; riscul este scorul ei de la 0 la 100, mai mare înseamnă mai rău; ultimele două coloane compară acest scor cu țara tipică a lumii și a regiunii.

De exemplu, „Emisii de CO2 pe cap de locuitor”: 82,8 t CO2e pe locuitor în 2024. Este un risc de 100,0 din 100; țara de la mijlocul listei mondiale are 28,7, deci diferența față de lume este +71,3.

Ridică cel mai mult riscul: Emisii de CO2 pe cap de locuitor (100,0); Ponderea energiei regenerabile (99,1); Ponderea electricității regenerabile (95,4); cel mai puțin: Grade-zile de încălzire (0,0); Accesul la combustibili curați (0,0); Indicele de secetă (SPEI) (0,0).

|  |  | An |  | Față de lume | Față de regiune |
| --- | --- | --- | --- | --- | --- |
| Emisii de CO2 pe cap de locuitor  82,8 t CO2e pe locuitor | 82,8 t CO2e pe locuitor | 2024 | 100,0 | +71,3 | +85,9 |
| Ponderea energiei regenerabile  0,90 % din energia totală | 0,90 % din energia totală | 2022 | 99,1 | +31,1 | +18,4 |
| Ponderea electricității regenerabile  4,60 % din total | 4,60 % din total | 2021 | 95,4 | +20,5 | +11,5 |
| Grade-zile de răcire  3.454 de grade-zile  Suma pe an: cu câte grade media fiecărei zile depășește 18 °C. Cu cât e mai mare, cu atât clădirile au nevoie de mai multă răcire. | 3.454 de grade-zile | 2024 | 82,1 | +29,5 | +11,0 |
| Intensitatea energetică  13,8 MJ pe dolar de PIB | 13,8 MJ pe dolar de PIB | 2022 | 71,9 | +58,1 | +47,7 |
| Temperatura suprafeței solului  26,5 °C  Temperatura solului însuși, așa cum o văd sateliții, în medie pe an. La soare, solul se încălzește mai mult decât aerul, așa că valoarea depășește de obicei temperatura aerului din prognoza meteo. | 26,5 °C | 2021 | 63,4 | -1,6 | +0,5 |
| Protecția costieră oferită de habitatele naturale  79,9 din 100 | 79,9 din 100 | 2025 | 20,1 | -3,7 | 0,0 |
| Poluarea aerului cu PM2,5  7,33 µg/m³ | 7,33 µg/m³ | 2020 | 2,8 | -14,6 | -4,9 |
| Zile cu indice de căldură peste 35 °C  1,24 zile | 1,24 zile | 2024 | 0,8 | -3,0 | 0,0 |
| Risc de inundații fluviale  0 din 10 | 0 din 10 | 2026 | 0,0 | -51,0 | 0,0 |
| Ponderea cărbunelui în electricitate  0 % din total | 0 % din total | 2021 | 0,0 | 0,0 | 0,0 |
| Indicele de secetă (SPEI)  0,82 (sub 0: mai uscat decât de obicei) | 0,82 (sub 0: mai uscat decât de obicei) | 2023 | 0,0 | -12,7 | 0,0 |
| Accesul la combustibili curați  100 % din populație | 100 % din populație | 2023 | 0,0 | -8,6 | -40,6 |
| Grade-zile de încălzire  0 grade-zile  Suma pe an: cu câte grade media fiecărei zile este sub 18 °C. Cu cât e mai mare, cu atât clădirile au nevoie de mai multă încălzire. | 0 grade-zile | 2020 | 0,0 | -5,6 | 0,0 |

Surse: Banca Mondială, indicele de risc INFORM și indicele ND-GAIN. Scorurile au fost recalculate în noiembrie 2026. Cifrele în sine sunt din anii 2020-2026; tabelul de mai sus arată anul fiecăreia.

Puteți întreba și ChatGPT, Claude sau alt asistent AI despre această țară și primiți răspunsuri din datele Criora.  [Cum conectați un asistent](https://criora.com/ro/docs/references/api-and-agents)

## Pentru jurnaliști și cercetători

Citează această pagină

Într-un rând

```
Sursa: Criora (criora.com), pe baza INFORM, ND-GAIN și Băncii Mondiale
```

APA

```
Criora. (2026). Palau: profil de risc climatic [Set de date]. Accesat la 13 noiembrie 2026, de la https://criora.com/ro/atlas/PLW
```

BibTeX

```
@misc{criora_atlas_PLW_2026,
  author = {{Criora}},
  title = {Palau: profil de risc climatic},
  year = {2026},
  url = {https://criora.com/ro/atlas/PLW},
  urldate = {2026-11-13}
}
```

Scorurile Criora sunt sub licența CC BY 4.0. Indicatorii fiecărei surse rămân sub condițiile acelei surse.

Încorporează pe site-ul tău

Gratuit și fără cont. Widgetul nu conține scripturi și arată cifrele acestei pagini. Păstrează linkul către sursă.
