Criora

Riscul climatic în Havana

Cuba

Principalele riscuri în Havana

În ce privește ciclonii tropicali, Havana se situează peste cel puțin 92 % din cele 626 de orașe mari ale lumii.

Cicloni tropicali
o dată la 100 de ani, vânt de circa 150 km/h (categoria 1) [1]
Mai puternic decât în 92 % din marile orașe ale lumii.
Pentru comparație: Houston 149 km/h, Mumbai 142 km/h, Shanghai 141 km/h.

Săptămâna aceasta în Havana

Riscul prognozat în jurul orașului săptămâna aceasta, pe zile și pe ore, și evenimentele periculoase din apropiere. [2] [3] [4]

Deschide orașul pe hartă

Pământul acum

Pulsul Pământului descrie întreaga lume, nu acest oraș, așa că este același pe pagina fiecărui oraș.

Pulsul Pământului, de la 0 la 100. Crește odată cu numărul oamenilor amenințați acum de dezastre; 90 echivalează cu tsunamiul din 2004.

Deschide harta live

Prin ce se mai remarcă orașul

29 cm

Creșterea nivelului mării până în 2050 dacă emisiile nu mai cresc, socotită de la media 1995-2014, din care 21 cm după 2020 [5]

Mai ridicat decât în 94 % din marile orașe de coastă ale lumii.

Pentru comparație: Miami 28 cm, Barcelona 24 cm, Luanda 24 cm.

330 de nopți

Nopți tropicale în 2025, peste 20 °C [6]

Mai mult decât în 90 % din marile orașe ale lumii.

Pentru comparație: Bangkok 337 de nopți, Mumbai 319 nopți, Yangon 315 nopți.

Clima din Havana în anii 2050

2041-2060 față de 1991-2020, dacă emisiile nu mai cresc [7] [8]

Până în anii 2050, aici va fi o climă pe care astăzi nu o are niciun mare oraș, nici acesta. Dintre celelalte, cel mai apropiat este Mombasa (Kenya), dar și acolo clima e alta.

+1,2 °C

Temperatura medie anuală

+1,4 °C

Maxima medie din timpul zilei, luna cea mai caldă

+1,1 °C

Minima medie din timpul nopții, luna cea mai rece

-3 %

Precipitații anuale

Dacă emisiile continuă să crească, diferența față de clima de azi a oricărui oraș mare va fi și mai mare.

Climele sunt comparate doar după temperatura și precipitațiile din fiecare anotimp, iar fiecare diferență este cântărită față de oscilațiile obișnuite ale orașului de la un an la altul (metoda Mahony et al. 2017); valurile de căldură, căldura străzilor și creșterea nivelului mării rămân în afara comparației. 2 din cele 3 estimări ale modelelor climatice, cea mediană și cele două extreme ale intervalului lor, indică Mombasa. [9]

Toți ceilalți indicatori

De la cele mai mari valori dintre cele 626 de orașe mari ale lumii la cele mai mici.

Adâncimea inundației fluviale centenare [10] 10 cm mai ridicat decât în 87 % din marile orașe
Riscul de secetă [11] Ridicat aceeași treaptă ca în 44 % din marile orașe; mai sus decât în 50 %, mai jos decât în 6 %
Forța seismului pe teren ferm, 10 % probabilitate în 50 de ani [12] zguduiri moderate, 0,05 g mai puternic decât în 45 % din marile orașe
Stres hidric [11] Mediu-Ridicat: se folosește între 20 și 40 % din apa disponibilă aceeași treaptă ca în 13 % din marile orașe; mai sus decât în 43 %, mai jos decât în 44 %
Încălzire până în 2050, dacă emisiile nu mai cresc [8] +1,8 °C mai ridicat decât în 37 % din marile orașe
Cea mai caldă zi din 2025 [6] 34,6 °C mai ridicat decât în 34 % din marile orașe
Zile cu cel puțin 20 mm de ploaie în 2025 [6] 2 zile mai mult decât în 16 % din marile orașe
Zile caniculare în 2025, peste 35 °C [6] 0 zile la fel ca în 37 % din marile orașe
Partea din uscatul din jurul centrului (un pătrat de 10 pe 10 km) pe care o inundație dinspre mare de o dată la 100 de ani o acoperă cu 0,5 m de apă sau mai mult [10] 0 % azi și până în 2080, dacă emisiile continuă să crească la fel ca în 74 % din marile orașe de coastă
Partea din teren care se tasează cu peste 1 cm pe an, pe o rază de 15 km [13] 0 % la fel ca în 80 % din marile orașe
Suprafața arsă într-un an obișnuit [14] 0 % la fel ca în 84 % din marile orașe
  • Zguduirea este dată pentru teren ferm, în g, accelerația gravitației: în jur de 0,1 g se zguduie puternic și pot apărea avarii ușoare, după scara US Geological Survey. Cifra este valoarea tipică pe tot terenul aflat la cel mult 15 km de centru, nu într-un singur punct. Terenul moale, precum fundul unui fost lac sau aluviunile unui râu, se zguduie mai tare.
  • Tasarea terenului provine dintr-un model al măsurătorilor radar din satelit din 2013 până în 2019, în pătrate de 2 km, citit pe tot terenul aflat la cel mult 15 km de centru, nu într-un singur punct.
  • Stresul hidric este partea din apa disponibilă care se consumă în fiecare an. Riscul de secetă arată cât de des vin secetele, față de ploaia obișnuită a zonei, și câți oameni și câte terenuri agricole ar atinge. Ambele sunt notate pe scala proprie a WRI.
  • Dacă emisiile nu mai cresc: scenariul IPCC SSP2-4.5.
  • Stresul hidric și riscul de secetă nu au un loc în țară: sunt trepte ale unei scale, iar multe orașe au aceeași treaptă.
  • Tsunamiurile și alunecările de teren nu sunt evaluate aici pentru un singur oraș.

Cele mai apropiate orașe mari

Distanța de la centru la centru.

Orașele mari ale țării

Profilul riscului climatic al țării 

Surse

  1. IRIS: the Imperial College Storm Model dataset: vântul ciclonilor tropicali
  2. Environment and Climate Change Canada: Global Deterministic Prediction System (GDPS): harta prognozei pe săptămână
  3. NASA Fire Information for Resource Management System (FIRMS): incendiu de vegetație lângă oraș acum
  4. GDACS - Global Disaster Alert and Coordination System: secetă și incendiu de vegetație lângă oraș acum
  5. IPCC AR6 Sea Level Projections: creșterea nivelului mării
  6. ERA5 Single Levels Daily Statistics: nopți tropicale, cea mai caldă zi, ploi torențiale, zile caniculare
  7. TerraClimate: comparația cu anii 2050
  8. NASA Earth Exchange Global Daily Downscaled Projections (NEX-GDDP-CMIP6): comparația cu anii 2050, încălzire
  9. Mahony, Cannon, Wang and Aitken (2017). A closer look at novel climates: new methods and insights at continental to landscape scales. Global Change Biology 23, 3934-3955: cum se compară climele
  10. Aqueduct Floods Hazard Maps: adâncimea inundațiilor fluviale, inundații de coastă
  11. Aqueduct 4.0 Water Risk Framework: riscul de secetă, stres hidric
  12. GSHAP Global Seismic Hazard Map: forța seismului
  13. Global Land Subsidence Mapping Reveals Widespread Loss of Aquifer Storage Capacity: tasarea terenului
  14. Global Biomass Burning at 500 m (GFED500): teren ars

Despre aceste surse 

Citează sau încorporează

Citează această pagină

Într-un rând

Sursa: Criora (criora.com), pe baza IRIS, ECCC, NASA Fire Information for Resource Management System (FIRMS), GDACS - Global Disaster Alert and Coordination System, IPCC, ECMWF, TerraClimate, NEX-GDDP-CMIP6, WRI, GSHAP, HydroShare, GFED500

APA

Criora. (2026). Havana, Cuba: profil de risc climatic [Set de date]. Accesat la 4 noiembrie 2026, de la https://criora.com/ro/atlas/CUB/havana

BibTeX

@misc{criora_atlas_CUB_havana_2026,
  author = {{Criora}},
  title = {Havana, Cuba: profil de risc climatic},
  year = {2026},
  url = {https://criora.com/ro/atlas/CUB/havana},
  urldate = {2026-11-04}
}

Datele pot fi folosite în condițiile surselor lor, numite pe această pagină.

Încorporează pe site-ul tău

Gratuit și fără cont. Widgetul nu conține scripturi și arată cifrele acestei pagini. Păstrează linkul către sursă.