Criora

Coreea de Nord Risc climatic și harta pericolelor

Coreea de Nord: risc 46 din 100, mediu.

Regiune
Asia
Subregiune
Asia de Est
Venit
Scăzut
  1. Minim
  2. Scăzut
  3. Mediu
  4. Înalt
  5. Critic

Unele hazarde sunt puternice aici, iar țara le face față greu, dar scorul ține cont și de celelalte părți de mai jos, mai blânde, așa că riscul general este mediu.

Principalele amenințări

Valoare Pericol Risc
6,5 din 10 Inundații fluviale Înalt
6,4 din 10 Inundații costiere Înalt
5,7 din 10 Vânt de ciclon Mediu
4,4 din 10 Cutremure Mediu

Mai jos, încă 4 amenințări: conflicte (4,2 din 10), secetă (3,7 din 10), epidemii (3,1 din 10), tsunami (1,0 din 10).

Scorurile INFORM merg de la 0 la 10: cu cât un pericol lovește mai des și mai puternic și cu cât mai mulți oameni trăiesc acolo unde ajunge, cu atât scorul e mai mare.

Harta hazardelor

Natural Earth
0 3 m

Inundații fluviale: cât de adâncă e apa la o inundație de felul celor care vin o dată pe secol. Sursa: WRI Aqueduct Floods.

Deschide harta completă

Tot pe hartă: cutremure · secete · incendii


Evenimente live

Dezastrele încă în desfășurare și avertizările oficiale în vigoare, așa cum le raportează serviciile care le urmăresc.

Pulsul Pământului, de la 0 la 100. Crește odată cu numărul oamenilor amenințați acum de dezastre; 90 echivalează cu tsunamiul din 2004.

Deschide harta live

De ce scorul este 46

Scorul general se compune din cinci părți; fiecare parte merge tot de la 0 la 100: cu cât e mai mare, cu atât riscul e mai mare. În 5 ani: cu câte puncte s-a schimbat o parte, un plus înseamnă creștere. Unde nu apare nicio schimbare, sursa nu are date pe cinci ani.

În 5 ani Risc
  1. 49 Climă și energie Mediu Inundații, secete, cicloni și epidemii, căldură și frig, energie și emisii.
  2. 39 Natură +0,1 Scăzut Apă, hrană, sănătate, păduri și felul în care le va lovi schimbarea climei; cutremure și tsunami.
  3. 17 Social Minim Sărăcie, sănătate, educație, inegalitate, conflicte și oameni nevoiți să-și părăsească casa.
  4. 61 Deficit de guvernanță Înalt Cât de prost funcționează statul, spitalele, comunicațiile, drumurile și pregătirea pentru dezastre.
  5. 62 Deficit de adaptare -2,3 Înalt Cât de nepregătite sunt economia, statul și societatea să investească în protecția față de schimbarea climei.

Ce alte amenințări mai sunt?

Cât de puternică este fiecare amenințare, pe scala de la 0 la 10 a indicelui de risc INFORM.

Valoare Pericol Risc
4,2 Conflicte Mediu
3,7 Secetă Scăzut
3,1 Epidemii Scăzut
1,0 Tsunami Minim

Scorul INFORM pentru epidemii este ridicat aici mai ales de indicatorul „malarie” (6,9 din 10).

INFORM nu evaluează incendiile de vegetație. Sateliții au văzut arzând aici cam 0,2 % din uscat într-un an obișnuit între 2002 și 2023, inclusiv focurile de pe câmpuri (NASA GFED).

Conflictele nu sunt un pericol natural, dar INFORM evaluează conflictele armate din țară și riscul altora noi pe aceeași scară ca celelalte amenințări.

El Niño

El Niño este o încălzire a suprafeței Pacificului tropical care apare o dată la doi până la șapte ani și schimbă luni la rând ploile și temperaturile în multe părți ale lumii. El Niño este în desfășurare. Potrivit NOAA, va fi puternic sau foarte puternic aproximativ până în martie și va dura aproximativ până în mai.

Ce au adus acestei țări episoadele El Niño din trecut în aceleași luni ale anului:

Noiembrie-ianuarie
Mai cald decât de obicei: 15 din cei 26 de ani cu El Niño în aceste luni, din 1950 încoace; de obicei, circa 9. Semn clar.

„Mai cald decât de obicei” înseamnă că, față de toți anii cu măsurători din această țară, aceste luni au intrat în treimea cea mai caldă. Luând toți anii, asta se întâmplă o dată la trei ani.

Aceste rânduri sunt media țării. Am citit și împrejurimile fiecăruia dintre orașele ei: niciunul nu a arătat un semn clar pe care media nu îl arată.

Ce alte țări afectează El Niño

Clima până în 2050 și 2080

Două viitoruri: dacă emisiile continuă să crească și dacă nu mai cresc. Nota de la final numește scenariile din spatele lor.

+4,2 °C

Temperatură

în 2080 dacă emisiile continuă să crească

0,0 °C+3,0 °C+2,6 °C+4,2 °C+2,9 °C1970-200020502080
Dacă emisiile continuă să crească
+3,0 °C → +4,2 °C
Dacă emisiile nu mai cresc
+2,6 °C → +2,9 °C

Cea mai caldă lună: cu circa 3,9 °C mai cald până în 2080 dacă emisiile continuă să crească.

+165 mm

Precipitații anuale

în 2080 dacă emisiile continuă să crească

0 mm+157 mm+150 mm+165 mm+133 mm1970-200020502080
Dacă emisiile continuă să crească
+157 mm → +165 mm
Dacă emisiile nu mai cresc
+150 mm → +133 mm

Cea mai uscată lună: cu circa 4 mm mai multe precipitații până în 2080 dacă emisiile continuă să crească. În 2025 au căzut în medie în țară circa 1.230 mm, așa că creșterea până în 2080 înseamnă cam 13 % din totalul anual.

7,6 %

Teritoriu cu stres hidric ridicat

în 2080 dacă emisiile continuă să crească

7,6 %7,6 %7,6 %7,6 %7,6 %Acum20502080
Dacă emisiile continuă să crească
7,6 % → 7,6 %
Dacă emisiile sunt reduse
7,6 % → 7,6 %

Partea din teritoriu unde oamenii și agricultura extrag o mare parte din apa pe care o reînnoiesc râurile și pânzele freatice, pe bazine WRI Aqueduct; astăzi 7,6 %. WRI evaluează fiecare bazin în întregime, așa că partea se schimbă în salturi, în sus sau în jos, când un bazin mare trece pragul de stres ridicat.

2,8 %

Inundații fluviale

în 2080 dacă emisiile continuă să crească

2,7 %2,2 %2,3 %2,8 %2,3 %Acum20502080
Dacă emisiile continuă să crească
2,2 % → 2,8 %
Dacă emisiile nu mai cresc
2,3 % → 2,3 %

Partea din uscat aflată sub cel puțin 0,5 m de apă la o viitură centenară, peste viitura unui an obișnuit, în modelul global WRI Aqueduct; astăzi 2,7 %. Fiecare proiecție este mediana celor cinci modele climatice ale sale.

Zonele climatice ale țării

Scenariu

Până în 2080, 12% din teritoriu se deplasează spre o zonă climatică mai caldă.

Dacă emisiile continuă să crească: ce parte din țară va ocupa fiecare zonă climatică.

Acum
Continental 100%
2050
Continental 99%
2080
Continental 88%
Continental: ierni reciTemperat cald: ierni blânde

Zone climatice după Köppen-Geiger (Beck et al. 2023), astăzi și în proiecțiile modelelor climatice. Scorul țării prezentat mai sus nu le include.

Nivelul mării

La o inundație gravă dinspre mare, de felul celor așteptate o dată pe secol, cu marea la nivelul prevăzut pentru 2080 dacă emisiile continuă să crească și fără diguri, apa ar putea acoperi o parte din uscatul din jurul orașelor de mai jos.

Sinŭiju · Uscat sub apă 7,7 %Adâncimea apei pe hartă 0 m3 mDeschide harta liveNatural Earth

Creșterea nivelului mării la coastă

0,00 m+0,23 m+0,20 m+0,81 m+0,54 m1995-201420502100
Dacă emisiile continuă să crească
+0,23 m → +0,81 m
Dacă emisiile nu mai cresc
+0,20 m → +0,54 m

Orașe la care ar putea ajunge apa mării

Uscat sub apă

Uscat sub apă: partea din uscat pe o rază de 12 km de centru pe care o inundație dinspre mare, de felul celor care vin o dată pe secol, ar acoperi-o cu cel puțin 0,5 m de apă în 2080 dacă emisiile continuă să crească (RCP8.5, creșterea mediană a nivelului mării, cu tasarea terenului), fără diguri. Marea, râurile și lacurile nu se socotesc uscat. Modelul nu duce valul de furtună în sus pe un estuar sau într-un port, așa că un oraș port din amonte poate ieși prea jos, iar într-o deltă largă poate duce apa prea departe în interior. Sursa: WRI Aqueduct Floods.

Creștere față de 1995-2014: estimare regională pentru coasta țării (mediana IPCC AR6), nu media globală.

Proiecții din date deschise: temperatura și ploaia din CMIP6 (NASA NEX-GDDP-CMIP6, mediana a 5 modele, față de 1970-2000), stresul hidric din WRI Aqueduct 4.0, inundațiile din WRI Aqueduct Floods (râuri: mediana celor 5 modele climatice ale sale; mare: creșterea mediană a nivelului mării) și nivelul mării din IPCC AR6 (mediana). Temperatura și ploaia sunt schimbări ale condițiilor medii, nu număr de zile extreme, și niciuna dintre aceste cifre nu este un nou scor de risc pentru un loc anume. Dacă emisiile continuă să crească: SSP5-8.5 (pentru inundații RCP8.5). Dacă emisiile nu mai cresc: SSP2-4.5 (pentru inundațiile râurilor RCP4.5). Dacă emisiile sunt reduse: SSP1-2.6, doar pentru stresul hidric, traiectoria de reducere pe care o calculează WRI.

Orașe cu pagină proprie

Orașele sunt ordonate după populație, potrivit estimării ONU, de la cel mai mare. ONU numără un oraș în limitele lui în unele țări și împreună cu suburbiile în altele; cele dintr-o aglomerare stau unul după altul. Lista cuprinde doar orașele care au aici o pagină proprie. Sub fiecare nume, principalele riscuri ale orașului și comparația cu 626 de orașe mari ale lumii.

  • Pyongyang · 3,21 mil. de locuitori Cicloni tropicali: o dată la 100 de ani, vânt de circa 120 km/h (categoria 1). Mai puternic decât în 87 % din marile orașe ale lumii. Ploi torențiale: 20 de zile cu cel puțin 20 mm de ploaie în 2025. Mai mult decât în 85 % din marile orașe ale lumii.

Pentru acest oraș ONU nu dă o estimare proprie.

  • Nampo Inundații fluviale: până la 1,6 m de apă în centru la o inundație de 100 de ani. Mai ridicat decât în 97 % din marile orașe ale lumii. Cicloni tropicali: o dată la 100 de ani, vânt de circa 120 km/h (categoria 1). Mai puternic decât în 87 % din marile orașe ale lumii.

Verificați riscul la adresa dvs.

Cifrele țării sunt medii: în orașul dvs. riscul poate fi mai mare sau mai mic. Vedeți detaliile pentru o adresă sau un punct anume.

Orice adresă sau localitate

Scrieți o adresă, un oraș sau un loc cunoscut și vedeți riscul exact în acel punct.

Coreea de Nord în context global

Clasat printre țări asemănătoare, de la cea mai sigură la cea mai expusă. Faceți clic pe o țară pentru a-i deschide pagina.

Toți indicatorii

Toți indicatorii din care sunt construite scorurile de mai sus. Valoarea este cea publicată de sursă; riscul este scorul ei de la 0 la 100, mai mare înseamnă mai rău; ultimele două coloane compară acest scor cu țara tipică a lumii și a regiunii.

De exemplu, „Accesul la combustibili curați”: 14,5 % din populație în 2023. Este un risc de 85,5 din 100; țara de la mijlocul listei mondiale are 8,6, deci diferența față de lume este +76,9.

Ridică cel mai mult riscul: Accesul la combustibili curați (85,5); Ponderea energiei regenerabile (84,8); Risc de inundații fluviale (65,0); cel mai puțin: Indicele de secetă (SPEI) (0,0); Zile cu indice de căldură peste 35 °C (0,7); Importuri de energie (4,9).

Accesul la combustibili curați
14,5 % din populație
85,5
Ponderea energiei regenerabile
14,7 % din energia totală
84,8
Risc de inundații fluviale
6,5 din 10
65,0
Grade-zile de încălzire
3.843 de grade-zile

Suma pe an: cu câte grade media fiecărei zile este sub 18 °C. Cu cât e mai mare, cu atât clădirile au nevoie de mai multă încălzire.

46,5
Consumul de energie pe cap de locuitor
665 kg echivalent petrol pe locuitor
40,9
Ponderea electricității regenerabile
63,1 % din total
36,9
Temperatura suprafeței solului
13,2 °C

Temperatura solului însuși, așa cum o văd sateliții, în medie pe an. La soare, solul se încălzește mai mult decât aerul, așa că valoarea depășește de obicei temperatura aerului din prognoza meteo.

35,9
Ponderea cărbunelui în electricitate
33,6 % din total
33,7
Intensitatea energetică
6,48 MJ pe dolar de PIB
30,9
Emisii de CO2 pe cap de locuitor
2,50 t CO2e pe locuitor
28,3
Poluarea aerului cu PM2,5
29,9 µg/m³
28,3
Protecția costieră oferită de habitatele naturale
73,3 din 100
26,7
Grade-zile de răcire
475 de grade-zile

Suma pe an: cu câte grade media fiecărei zile depășește 18 °C. Cu cât e mai mare, cu atât clădirile au nevoie de mai multă răcire.

11,3
Importuri de energie
4,90 % din consumul de energie
4,9
Zile cu indice de căldură peste 35 °C
1,16 zile
0,7
Indicele de secetă (SPEI)
0,02 (sub 0: mai uscat decât de obicei)
0,0

Surse: Banca Mondială, indicele de risc INFORM și indicele ND-GAIN. Scorurile au fost recalculate în noiembrie 2026. Cifrele în sine sunt din anii 2018-2026; tabelul de mai sus arată anul fiecăreia.

Puteți întreba și ChatGPT, Claude sau alt asistent AI despre această țară și primiți răspunsuri din datele Criora. Cum conectați un asistent

Pentru jurnaliști și cercetători

Citează această pagină

Într-un rând

Sursa: Criora (criora.com), pe baza INFORM, ND-GAIN și Băncii Mondiale

APA

Criora. (2026). Coreea de Nord: profil de risc climatic [Set de date]. Accesat la 13 noiembrie 2026, de la https://criora.com/ro/atlas/PRK

BibTeX

@misc{criora_atlas_PRK_2026,
  author = {{Criora}},
  title = {Coreea de Nord: profil de risc climatic},
  year = {2026},
  url = {https://criora.com/ro/atlas/PRK},
  urldate = {2026-11-13}
}

Scorurile Criora sunt sub licența CC BY 4.0. Indicatorii fiecărei surse rămân sub condițiile acelei surse.

Încorporează pe site-ul tău

Gratuit și fără cont. Widgetul nu conține scripturi și arată cifrele acestei pagini. Păstrează linkul către sursă.