Criora

Danemarca Risc climatic și harta pericolelor

Danemarca: risc 20 din 100, scăzut.

Regiune
Europa
Subregiune
Europa de Nord
Venit
Ridicat
  1. Minim
  2. Scăzut
  3. Mediu
  4. Înalt
  5. Critic

Unele hazarde sunt puternice aici, dar scorul ține cont și de cât de bine le face față țara, așa că riscul general este scăzut.

Principalele amenințări

Valoare Pericol Risc
7,1 din 10 Inundații costiere Înalt

Mai jos, încă 7 amenințări: secetă (2,4 din 10), epidemii (2,3 din 10), conflicte (0,7 din 10), cutremure (0,1 din 10), tsunami (0,0 din 10), vânt de ciclon (0,0 din 10), inundații fluviale (nemăsurat).

Scorurile INFORM merg de la 0 la 10: cu cât un pericol lovește mai des și mai puternic și cu cât mai mulți oameni trăiesc acolo unde ajunge, cu atât scorul e mai mare.

Orașe
Copenhaga

Harta hazardelor

+23 cm până în 2050 Natural Earth
0 100 cm

Creșterea nivelului mării: cu cât mai sus se așteaptă să fie marea în 2050 decât în 1995-2014 dacă emisiile nu mai cresc, după mediana IPCC (AR6).

Deschide harta completă

Tot pe hartă: inundații costiere · secete


Evenimente live

Dezastrele încă în desfășurare și avertizările oficiale în vigoare, așa cum le raportează serviciile care le urmăresc.

Pulsul Pământului, de la 0 la 100. Crește odată cu numărul oamenilor amenințați acum de dezastre; 90 echivalează cu tsunamiul din 2004.

Deschide harta live

De ce scorul este 20

Scorul general se compune din cinci părți; fiecare parte merge tot de la 0 la 100: cu cât e mai mare, cu atât riscul e mai mare. În 5 ani: cu câte puncte s-a schimbat o parte, un plus înseamnă creștere. Unde nu apare nicio schimbare, sursa nu are date pe cinci ani.

În 5 ani Risc
  1. 12 Climă și energie Minim Inundații, secete, cicloni și epidemii, căldură și frig, energie și emisii.
  2. 27 Natură -1,0 Scăzut Apă, hrană, sănătate, păduri și felul în care le va lovi schimbarea climei; cutremure și tsunami.
  3. 20 Social Scăzut Sărăcie, sănătate, educație, inegalitate, conflicte și oameni nevoiți să-și părăsească casa.
  4. 19 Deficit de guvernanță Minim Cât de prost funcționează statul, spitalele, comunicațiile, drumurile și pregătirea pentru dezastre.
  5. 24 Deficit de adaptare +1,6 Scăzut Cât de nepregătite sunt economia, statul și societatea să investească în protecția față de schimbarea climei.

Ce alte amenințări mai sunt?

Cât de puternică este fiecare amenințare, pe scala de la 0 la 10 a indicelui de risc INFORM.

Valoare Pericol Risc
2,4 Secetă Scăzut
2,3 Epidemii Scăzut
0,7 Conflicte Minim
0,1 Cutremure Minim
0,0 Tsunami Minim
0,0 Vânt de ciclon Minim
- Inundații fluviale Nemăsurat

Pe hărțile mondiale ale inundațiilor INFORM, aici nimeni nu trăiește în calea unei inundații fluviale, în timp ce harta WRI din partea despre climă de mai jos arată o parte a uscatului sub o inundație fluvială de felul celor care vin o dată pe secol. Hărțile INFORM pot scăpa râurile mai mici, așa că zeroul lor nu este aici o măsurătoare.

Scorul INFORM pentru epidemii este ridicat aici mai ales de indicatorul „boli transmise de la om la om” (3,9 din 10).

Conflictele nu sunt un pericol natural, dar INFORM evaluează conflictele armate din țară și riscul altora noi pe aceeași scară ca celelalte amenințări.

El Niño

El Niño este o încălzire a suprafeței Pacificului tropical care apare o dată la doi până la șapte ani și schimbă luni la rând ploile și temperaturile în multe părți ale lumii. El Niño este în desfășurare. Potrivit NOAA, va fi puternic sau foarte puternic aproximativ până în martie și va dura aproximativ până în mai.

Ce au adus acestei țări episoadele El Niño din trecut în aceleași luni ale anului:

Noiembrie-ianuarie
Mai cald decât de obicei: 13 din cei 26 de ani cu El Niño în aceste luni, din 1950 încoace; de obicei, circa 9. Semn slab, poate întâmplare.

„Mai cald decât de obicei” înseamnă că, față de toți anii cu măsurători din această țară, aceste luni au intrat în treimea cea mai caldă. Luând toți anii, asta se întâmplă o dată la trei ani.

Aceste rânduri sunt media țării. Am citit și împrejurimile fiecăruia dintre orașele ei: niciunul nu a arătat un semn clar pe care media nu îl arată.

Ce alte țări afectează El Niño

Clima până în 2050 și 2080

Două viitoruri: dacă emisiile continuă să crească și dacă nu mai cresc. Nota de la final numește scenariile din spatele lor.

+2,7 °C

Temperatură

în 2080 dacă emisiile continuă să crească

0,0 °C+2,3 °C+1,6 °C+2,7 °C+1,9 °C1970-200020502080
Dacă emisiile continuă să crească
+2,3 °C → +2,7 °C
Dacă emisiile nu mai cresc
+1,6 °C → +1,9 °C

Cea mai caldă lună: cu circa 3,5 °C mai cald până în 2080 dacă emisiile continuă să crească.

+42 mm

Precipitații anuale

în 2080 dacă emisiile continuă să crească

0 mm+16 mm+42 mm+42 mm+27 mm1970-200020502080
Dacă emisiile continuă să crească
+16 mm → +42 mm
Dacă emisiile nu mai cresc
+42 mm → +27 mm

Cea mai uscată lună: cu circa 4 mm mai multe precipitații până în 2080 dacă emisiile continuă să crească. În 2025 au căzut în medie în țară circa 720 mm, așa că creșterea până în 2080 înseamnă cam 6 % din totalul anual.

Zonele climatice ale țării

Scenariu

Zonele climatice rămân în mare aceleași până în 2080.

Dacă emisiile continuă să crească: ce parte din țară va ocupa fiecare zonă climatică.

Acum
Temperat cald 100%
2050
Temperat cald 100%
2080
Temperat cald 100%
Temperat cald: ierni blânde

Zone climatice după Köppen-Geiger (Beck et al. 2023), astăzi și în proiecțiile modelelor climatice. Scorul țării prezentat mai sus nu le include.

Nivelul mării

La o inundație gravă dinspre mare, de felul celor așteptate o dată pe secol, cu marea la nivelul prevăzut pentru 2080 dacă emisiile continuă să crească și fără diguri, apa ar putea acoperi o parte din uscatul din jurul orașelor de mai jos.

Esbjerg · Uscat sub apă 13 %Adâncimea apei pe hartă 0 m3 mDeschide harta liveNatural Earth

Creșterea nivelului mării la coastă

0,00 m+0,25 m+0,23 m+0,75 m+0,55 m1995-201420502100
Dacă emisiile continuă să crească
+0,25 m → +0,75 m
Dacă emisiile nu mai cresc
+0,23 m → +0,55 m

Orașe la care ar putea ajunge apa mării

Uscat sub apă

Uscat sub apă: partea din uscat pe o rază de 12 km de centru pe care o inundație dinspre mare, de felul celor care vin o dată pe secol, ar acoperi-o cu cel puțin 0,5 m de apă în 2080 dacă emisiile continuă să crească (RCP8.5, creșterea mediană a nivelului mării, cu tasarea terenului), fără diguri. Marea, râurile și lacurile nu se socotesc uscat. Modelul nu duce valul de furtună în sus pe un estuar sau într-un port, așa că un oraș port din amonte poate ieși prea jos, iar într-o deltă largă poate duce apa prea departe în interior. Sursa: WRI Aqueduct Floods.

Creștere față de 1995-2014: estimare regională pentru coasta țării (mediana IPCC AR6), nu media globală.

Proiecții din date deschise: temperatura și ploaia din CMIP6 (NASA NEX-GDDP-CMIP6, mediana a 5 modele, față de 1970-2000), stresul hidric din WRI Aqueduct 4.0, inundațiile din WRI Aqueduct Floods (râuri: mediana celor 5 modele climatice ale sale; mare: creșterea mediană a nivelului mării) și nivelul mării din IPCC AR6 (mediana). Temperatura și ploaia sunt schimbări ale condițiilor medii, nu număr de zile extreme, și niciuna dintre aceste cifre nu este un nou scor de risc pentru un loc anume. Dacă emisiile continuă să crească: SSP5-8.5 (pentru inundații RCP8.5). Dacă emisiile nu mai cresc: SSP2-4.5 (pentru inundațiile râurilor RCP4.5). Dacă emisiile sunt reduse: SSP1-2.6, doar pentru stresul hidric, traiectoria de reducere pe care o calculează WRI.

Orașe cu pagină proprie

Orașele sunt ordonate după populație, potrivit estimării ONU, de la cel mai mare. ONU numără un oraș în limitele lui în unele țări și împreună cu suburbiile în altele; cele dintr-o aglomerare stau unul după altul. Lista cuprinde doar orașele care au aici o pagină proprie.

Copenhaga nu intră în sfertul de sus al marilor orașe ale lumii la niciun pericol.

Verificați riscul la adresa dvs.

Cifrele țării sunt medii: în orașul dvs. riscul poate fi mai mare sau mai mic. Vedeți detaliile pentru o adresă sau un punct anume.

Orice adresă sau localitate

Scrieți o adresă, un oraș sau un loc cunoscut și vedeți riscul exact în acel punct.

Toți indicatorii

Toți indicatorii din care sunt construite scorurile de mai sus. Valoarea este cea publicată de sursă; riscul este scorul ei de la 0 la 100, mai mare înseamnă mai rău; ultimele două coloane compară acest scor cu țara tipică a lumii și a regiunii.

De exemplu, „Consumul de energie pe cap de locuitor”: 2.502 kg echivalent petrol pe locuitor în 2024. Este un risc de 64,9 din 100; țara de la mijlocul listei mondiale are 65,9, deci diferența față de lume este -1,0.

Ridică cel mai mult riscul: Consumul de energie pe cap de locuitor (64,9); Ponderea energiei regenerabile (59,0); Importuri de energie (43,8); cel mai puțin: Accesul la combustibili curați (0,0); Zile cu indice de căldură peste 35 °C (0,0); Indicele de secetă (SPEI) (0,0).

Consumul de energie pe cap de locuitor
2.502 kg echivalent petrol pe locuitor
64,9
Ponderea energiei regenerabile
39,5 % din energia totală
59,0
Importuri de energie
43,8 % din consumul de energie
43,8
Protecția costieră oferită de habitatele naturale
61,9 din 100
38,1
Emisii de CO2 pe cap de locuitor
4,28 t CO2e pe locuitor
37,5
Grade-zile de încălzire
3.104 grade-zile

Suma pe an: cu câte grade media fiecărei zile este sub 18 °C. Cu cât e mai mare, cu atât clădirile au nevoie de mai multă încălzire.

37,5
Temperatura suprafeței solului
11,8 °C

Temperatura solului însuși, așa cum o văd sateliții, în medie pe an. La soare, solul se încălzește mai mult decât aerul, așa că valoarea depășește de obicei temperatura aerului din prognoza meteo.

33,0
Ponderea electricității regenerabile
79,0 % din total
21,0
Ponderea cărbunelui în electricitate
4,96 % din total
5,0
Intensitatea energetică
1,83 MJ pe dolar de PIB
4,8
Poluarea aerului cu PM2,5
9,07 µg/m³
4,7
Grade-zile de răcire
30,5 grade-zile

Suma pe an: cu câte grade media fiecărei zile depășește 18 °C. Cu cât e mai mare, cu atât clădirile au nevoie de mai multă răcire.

0,7
Risc de inundații fluviale
0 din 10
0,0
Indicele de secetă (SPEI)
1,73 (sub 0: mai uscat decât de obicei)
0,0
Zile cu indice de căldură peste 35 °C
0 zile
0,0
Accesul la combustibili curați
100 % din populație
0,0

Surse: Banca Mondială, indicele de risc INFORM și indicele ND-GAIN. Scorurile au fost recalculate în noiembrie 2026. Cifrele în sine sunt din anii 2020-2026; tabelul de mai sus arată anul fiecăreia.

Puteți întreba și ChatGPT, Claude sau alt asistent AI despre această țară și primiți răspunsuri din datele Criora. Cum conectați un asistent

Pentru jurnaliști și cercetători

Citează această pagină

Într-un rând

Sursa: Criora (criora.com), pe baza INFORM, ND-GAIN și Băncii Mondiale

APA

Criora. (2026). Danemarca: profil de risc climatic [Set de date]. Accesat la 13 noiembrie 2026, de la https://criora.com/ro/atlas/DNK

BibTeX

@misc{criora_atlas_DNK_2026,
  author = {{Criora}},
  title = {Danemarca: profil de risc climatic},
  year = {2026},
  url = {https://criora.com/ro/atlas/DNK},
  urldate = {2026-11-13}
}

Scorurile Criora sunt sub licența CC BY 4.0. Indicatorii fiecărei surse rămân sub condițiile acelei surse.

Încorporează pe site-ul tău

Gratuit și fără cont. Widgetul nu conține scripturi și arată cifrele acestei pagini. Păstrează linkul către sursă.