Criora

Portugalia Risc climatic și harta pericolelor

Portugalia: risc 32 din 100, scăzut.

Regiune
Europa
Subregiune
Europa de Sud
Venit
Ridicat
  1. Minim
  2. Scăzut
  3. Mediu
  4. Înalt
  5. Critic

Unele hazarde sunt puternice aici, dar scorul ține cont și de cât de bine le face față țara, așa că riscul general este scăzut.

Principalele amenințări

Valoare Pericol Risc
4,6 din 10 Inundații costiere Mediu
4,3 din 10 Tsunami Mediu

Mai jos, încă 6 amenințări: inundații fluviale (3,8 din 10), cutremure (3,4 din 10), secetă (2,9 din 10), epidemii (2,1 din 10), conflicte (0,5 din 10), vânt de ciclon (0,0 din 10).

Scorurile INFORM merg de la 0 la 10: cu cât un pericol lovește mai des și mai puternic și cu cât mai mulți oameni trăiesc acolo unde ajunge, cu atât scorul e mai mare.

Harta hazardelor

Natural Earth
Nesimțite Severe

Cutremure: cât de tare se zguduie pământul la un cutremur cu o șansă din zece de a se produce în 50 de ani. Sursa: GSHAP.

Nu sunt desenate, fiindcă o hartă a întregii țări nu le poate arăta: inundații costiere, tsunami, inundații fluviale.

Deschide harta completă

Tot pe hartă: secete · incendii


Evenimente live

Dezastrele încă în desfășurare și avertizările oficiale în vigoare, așa cum le raportează serviciile care le urmăresc.

Pulsul Pământului, de la 0 la 100. Crește odată cu numărul oamenilor amenințați acum de dezastre; 90 echivalează cu tsunamiul din 2004.

Deschide harta live

De ce scorul este 32

Scorul general se compune din cinci părți; fiecare parte merge tot de la 0 la 100: cu cât e mai mare, cu atât riscul e mai mare. În 5 ani: cu câte puncte s-a schimbat o parte, un plus înseamnă creștere. Unde nu apare nicio schimbare, sursa nu are date pe cinci ani.

În 5 ani Risc
  1. 34 Climă și energie Scăzut Inundații, secete, cicloni și epidemii, căldură și frig, energie și emisii.
  2. 36 Natură -0,4 Scăzut Apă, hrană, sănătate, păduri și felul în care le va lovi schimbarea climei; cutremure și tsunami.
  3. 18 Social Minim Sărăcie, sănătate, educație, inegalitate, conflicte și oameni nevoiți să-și părăsească casa.
  4. 32 Deficit de guvernanță Scăzut Cât de prost funcționează statul, spitalele, comunicațiile, drumurile și pregătirea pentru dezastre.
  5. 42 Deficit de adaptare +0,2 Mediu Cât de nepregătite sunt economia, statul și societatea să investească în protecția față de schimbarea climei.

Ce alte amenințări mai sunt?

Cât de puternică este fiecare amenințare, pe scala de la 0 la 10 a indicelui de risc INFORM.

Valoare Pericol Risc
3,8 Inundații fluviale Scăzut
3,4 Cutremure Scăzut
2,9 Secetă Scăzut
2,1 Epidemii Scăzut
0,5 Conflicte Minim
0,0 Vânt de ciclon Minim

Scorul INFORM pentru epidemii este ridicat aici mai ales de indicatorul „dengue” (4,0 din 10).

INFORM nu evaluează incendiile de vegetație. Sateliții au văzut arzând aici cam 1,3 % din uscat într-un an obișnuit între 2002 și 2023, inclusiv focurile de pe câmpuri (NASA GFED).

Conflictele nu sunt un pericol natural, dar INFORM evaluează conflictele armate din țară și riscul altora noi pe aceeași scară ca celelalte amenințări.

El Niño

El Niño este o încălzire a suprafeței Pacificului tropical care apare o dată la doi până la șapte ani și schimbă luni la rând ploile și temperaturile în multe părți ale lumii. El Niño este în desfășurare. Potrivit NOAA, va fi puternic sau foarte puternic aproximativ până în martie și va dura aproximativ până în mai.

Ce au adus acestei țări episoadele El Niño din trecut în aceleași luni ale anului:

Martie-mai
Mai cald decât de obicei: 11 din cei 17 ani cu El Niño în aceste luni, din 1950 încoace; de obicei, circa 6. Semn clar.

„Mai cald decât de obicei” înseamnă că, față de toți anii cu măsurători din această țară, aceste luni au intrat în treimea cea mai caldă. Luând toți anii, asta se întâmplă o dată la trei ani.

Aceste rânduri sunt media țării. Am citit și împrejurimile fiecăruia dintre orașele ei: niciunul nu a arătat un semn clar pe care media nu îl arată.

Ce alte țări afectează El Niño

Clima până în 2050 și 2080

Două viitoruri: dacă emisiile continuă să crească și dacă nu mai cresc. Nota de la final numește scenariile din spatele lor.

+3,0 °C

Temperatură

în 2080 dacă emisiile continuă să crească

0,0 °C+2,1 °C+1,6 °C+3,0 °C+2,0 °C1970-200020502080
Dacă emisiile continuă să crească
+2,1 °C → +3,0 °C
Dacă emisiile nu mai cresc
+1,6 °C → +2,0 °C

Cea mai caldă lună: cu circa 4,8 °C mai cald până în 2080 dacă emisiile continuă să crească.

-131 mm

Precipitații anuale

în 2080 dacă emisiile continuă să crească

0 mm+3 mm-57 mm-131 mm-71 mm1970-200020502080
Dacă emisiile continuă să crească
+3 mm → -131 mm
Dacă emisiile nu mai cresc
-57 mm → -71 mm

Cea mai uscată lună: cu circa 6 mm mai puține precipitații până în 2080 dacă emisiile continuă să crească. În 2025 au căzut în medie în țară circa 1.040 mm, așa că scăderea până în 2080 înseamnă cam 13 % din totalul anual.

75 %

Teritoriu cu stres hidric ridicat

în 2080 dacă emisiile continuă să crească

48 %61 %53 %75 %53 %Acum20502080
Dacă emisiile continuă să crească
61 % → 75 %
Dacă emisiile sunt reduse
53 % → 53 %

Partea din teritoriu unde oamenii și agricultura extrag o mare parte din apa pe care o reînnoiesc râurile și pânzele freatice, pe bazine WRI Aqueduct; astăzi 48 %. WRI evaluează fiecare bazin în întregime, așa că partea se schimbă în salturi, în sus sau în jos, când un bazin mare trece pragul de stres ridicat.

2,9 %

Inundații fluviale

în 2080 dacă emisiile continuă să crească

3,1 %3 %2,9 %2,9 %3 %Acum20502080
Dacă emisiile continuă să crească
3 % → 2,9 %
Dacă emisiile nu mai cresc
2,9 % → 3 %

Partea din uscat aflată sub cel puțin 0,5 m de apă la o viitură centenară, peste viitura unui an obișnuit, în modelul global WRI Aqueduct; astăzi 3,1 %. Fiecare proiecție este mediana celor cinci modele climatice ale sale.

Zonele climatice ale țării

Scenariu

Zonele climatice rămân în mare aceleași până în 2080.

Dacă emisiile continuă să crească: ce parte din țară va ocupa fiecare zonă climatică.

Acum
Temperat cald 100%
2050
Temperat cald 100%
2080
Temperat cald 99%
Temperat cald: ierni blândeUscat: puține precipitații

Zone climatice după Köppen-Geiger (Beck et al. 2023), astăzi și în proiecțiile modelelor climatice. Scorul țării prezentat mai sus nu le include.

Nivelul mării

La o inundație gravă dinspre mare, de felul celor așteptate o dată pe secol, cu marea la nivelul prevăzut pentru 2080 dacă emisiile continuă să crească și fără diguri, apa ar putea acoperi o parte din uscatul din jurul orașelor de mai jos.

Faro · Uscat sub apă 23 %Adâncimea apei pe hartă 0 m3 mDeschide harta liveNatural Earth

Creșterea nivelului mării la coastă

0,00 m+0,24 m+0,22 m+0,77 m+0,57 m1995-201420502100
Dacă emisiile continuă să crească
+0,24 m → +0,77 m
Dacă emisiile nu mai cresc
+0,22 m → +0,57 m

Orașe la care ar putea ajunge apa mării

Uscat sub apă

Uscat sub apă: partea din uscat pe o rază de 12 km de centru pe care o inundație dinspre mare, de felul celor care vin o dată pe secol, ar acoperi-o cu cel puțin 0,5 m de apă în 2080 dacă emisiile continuă să crească (RCP8.5, creșterea mediană a nivelului mării, cu tasarea terenului), fără diguri. Marea, râurile și lacurile nu se socotesc uscat. Modelul nu duce valul de furtună în sus pe un estuar sau într-un port, așa că un oraș port din amonte poate ieși prea jos, iar într-o deltă largă poate duce apa prea departe în interior. Sursa: WRI Aqueduct Floods.

Creștere față de 1995-2014: estimare regională pentru coasta țării (mediana IPCC AR6), nu media globală.

Proiecții din date deschise: temperatura și ploaia din CMIP6 (NASA NEX-GDDP-CMIP6, mediana a 5 modele, față de 1970-2000), stresul hidric din WRI Aqueduct 4.0, inundațiile din WRI Aqueduct Floods (râuri: mediana celor 5 modele climatice ale sale; mare: creșterea mediană a nivelului mării) și nivelul mării din IPCC AR6 (mediana). Temperatura și ploaia sunt schimbări ale condițiilor medii, nu număr de zile extreme, și niciuna dintre aceste cifre nu este un nou scor de risc pentru un loc anume. Dacă emisiile continuă să crească: SSP5-8.5 (pentru inundații RCP8.5). Dacă emisiile nu mai cresc: SSP2-4.5 (pentru inundațiile râurilor RCP4.5). Dacă emisiile sunt reduse: SSP1-2.6, doar pentru stresul hidric, traiectoria de reducere pe care o calculează WRI.

Orașe cu pagină proprie

Orașele sunt ordonate după populație, potrivit estimării ONU, de la cel mai mare. ONU numără un oraș în limitele lui în unele țări și împreună cu suburbiile în altele; cele dintr-o aglomerare stau unul după altul. Lista cuprinde doar orașele care au aici o pagină proprie. Sub fiecare nume, principalele riscuri ale orașului și comparația cu 626 de orașe mari ale lumii.

  • Lisabona · 3,03 mil. de locuitori Cutremure: zguduiri puternice pe teren ferm (0,14 g), mai puternice pe teren moale. Mai puternic decât în 68 % din marile orașe ale lumii.
  • Porto · 1,33 mil. de locuitori Ploi torențiale: 26 de zile cu cel puțin 20 mm de ploaie în 2025. Mai mult decât în 93 % din marile orașe ale lumii. Inundații fluviale: până la 58 cm de apă în centru la o inundație de 100 de ani. Mai ridicat decât în 93 % din marile orașe ale lumii.

g este accelerația gravitației: de la circa 0,1 g, zguduirea este puternică și poate produce avarii ușoare clădirilor.

Verificați riscul la adresa dvs.

Cifrele țării sunt medii: în orașul dvs. riscul poate fi mai mare sau mai mic. Vedeți detaliile pentru o adresă sau un punct anume.

Orice adresă sau localitate

Scrieți o adresă, un oraș sau un loc cunoscut și vedeți riscul exact în acel punct.

Portugalia în context global

Clasat printre țări asemănătoare, de la cea mai sigură la cea mai expusă. Faceți clic pe o țară pentru a-i deschide pagina.

Toți indicatorii

Toți indicatorii din care sunt construite scorurile de mai sus. Valoarea este cea publicată de sursă; riscul este scorul ei de la 0 la 100, mai mare înseamnă mai rău; ultimele două coloane compară acest scor cu țara tipică a lumii și a regiunii.

De exemplu, „Importuri de energie”: 77,2 % din consumul de energie în 2023. Este un risc de 77,2 din 100; țara de la mijlocul listei mondiale are 43,8, deci diferența față de lume este +33,4.

Ridică cel mai mult riscul: Importuri de energie (77,2); Ponderea energiei regenerabile (66,5); Indicele de secetă (SPEI) (63,2); cel mai puțin: Accesul la combustibili curați (0,0); Protecția costieră oferită de habitatele naturale (1,2); Ponderea cărbunelui în electricitate (1,6).

Importuri de energie
77,2 % din consumul de energie
77,2
Ponderea energiei regenerabile
32,3 % din energia totală
66,5
Indicele de secetă (SPEI)
-1,58 (sub 0: mai uscat decât de obicei)
63,2
Consumul de energie pe cap de locuitor
1.815 kg echivalent petrol pe locuitor
59,1
Temperatura suprafeței solului
22,8 °C

Temperatura solului însuși, așa cum o văd sateliții, în medie pe an. La soare, solul se încălzește mai mult decât aerul, așa că valoarea depășește de obicei temperatura aerului din prognoza meteo.

55,7
Risc de inundații fluviale
3,8 din 10
38,0
Ponderea electricității regenerabile
64,9 % din total
35,1
Emisii de CO2 pe cap de locuitor
3,32 t CO2e pe locuitor
33,0
Grade-zile de încălzire
1.280 de grade-zile

Suma pe an: cu câte grade media fiecărei zile este sub 18 °C. Cu cât e mai mare, cu atât clădirile au nevoie de mai multă încălzire.

15,5
Grade-zile de răcire
468 de grade-zile

Suma pe an: cu câte grade media fiecărei zile depășește 18 °C. Cu cât e mai mare, cu atât clădirile au nevoie de mai multă răcire.

11,1
Intensitatea energetică
2,31 MJ pe dolar de PIB
7,5
Poluarea aerului cu PM2,5
8,45 µg/m³
4,0
Ponderea cărbunelui în electricitate
1,57 % din total
1,6
Protecția costieră oferită de habitatele naturale
98,9 din 100
1,2
Accesul la combustibili curați
100 % din populație
0,0

Surse: Banca Mondială, indicele de risc INFORM și indicele ND-GAIN. Scorurile au fost recalculate în noiembrie 2026. Cifrele în sine sunt din anii 2020-2026; tabelul de mai sus arată anul fiecăreia.

Puteți întreba și ChatGPT, Claude sau alt asistent AI despre această țară și primiți răspunsuri din datele Criora. Cum conectați un asistent

Pentru jurnaliști și cercetători

Citează această pagină

Într-un rând

Sursa: Criora (criora.com), pe baza INFORM, ND-GAIN și Băncii Mondiale

APA

Criora. (2026). Portugalia: profil de risc climatic [Set de date]. Accesat la 13 noiembrie 2026, de la https://criora.com/ro/atlas/PRT

BibTeX

@misc{criora_atlas_PRT_2026,
  author = {{Criora}},
  title = {Portugalia: profil de risc climatic},
  year = {2026},
  url = {https://criora.com/ro/atlas/PRT},
  urldate = {2026-11-13}
}

Scorurile Criora sunt sub licența CC BY 4.0. Indicatorii fiecărei surse rămân sub condițiile acelei surse.

Încorporează pe site-ul tău

Gratuit și fără cont. Widgetul nu conține scripturi și arată cifrele acestei pagini. Păstrează linkul către sursă.